„Lumina sfintelor icoane şi jertfa apărătorilor Ortodoxiei” – Sinteza activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2017 - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

 
eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

„Lumina sfintelor icoane şi jertfa apărătorilor Ortodoxiei” – Sinteza activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2017

[2018-02-13]
de Sorin Ioniţe

Raportul-sinteză prezentat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cadrul şedinţei anuale a Consilului Naţional Bisericesc care a avut loc marţi la Reşedinţa Patriarhală. Intitulat „Lumina sfintelor icoane şi jertfa apărătorilor Ortodoxiei”, raportul prezintă o sinteză a activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2017.
Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2017, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al iconarilor şi pictorilor bisericeşti şi Anul comemorativ Patriarhul Justinian şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic.
Activitatea pastoral–liturgică şi administrativă
Printre evenimentele importante din viaţa Bisericii Ortodoxe Române în anul 2017, din punct de vedere pastoral-liturgic, evocăm:
activităţile sacramental-liturgice: 217 Sfinte Liturghii arhiereşti; 1.550 alte Sfinte Taine; 591 hirotonii de preoţi şi diaconi pentru parohii şi mănăstiri; 184 sfinţiri de biserici noi şi 235 resfinţiri de biserici restaurate; 3.402 ierurgii şi slujiri misionare; 100 sfinţiri şi inaugurări de aşezăminte eclesiale noi şi 83 resfinţiri de aşezăminte eclesiale restaurate sau reparate; 6.522 vizite pastorale în parohii/filii, mănăstiri/schituri, şcoli teologice, aşezăminte sociale şi medicale; 417 prezidări conferinţe preoţeşti pastoral-misionare şi administrative; 46 prezidări de sinaxe monahale eparhiale şi mitropolitane; 388 vizite canonice efectuate de Patriarhul României şi de ceilalţi membrii ai Sfântului Sinod, precum şi schimburi de vizite frăţeşti şi pelerinaje cu sfinte moaşte, efectuate de ierarhi în alte eparhii; 457 participări şi susţineri de comunicări la conferinţe, simpozioane, seminarii (în ţară – 369 şi în străinătate – 88); acordarea de audienţe zilnic, precum şi 1.465 zile activitate de teren desfăşurată de episcopii-vicari şi arhiereii-vicari.
manifestările prilejuite de proclamarea solemnă a canonizării sfinţilor putneni: Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, şi Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan de la Sihăstria Putnei (Mănăstirea Putna, 14 mai);
evenimentele ocazionate de împlinirea a 500 de ani de la sfinţirea Catedralei Arhiepiscopale din Municipiul Curtea de Argeş (25-26 septembrie);
prăznuirea deosebită a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, eveniment care a ocazionat desfăşurarea procesiunii „Calea Sfinţilor” (marţi, 24 octombrie) cu Icoana şi Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, cu un fragment din Lemnul Sfintei Cruci, cu Icoana şi Sfintele Moaşte ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina şi cu Icoana Sfântului Cuvios Serafim de Sarov. Cu prilejul acestor manifestări, delegaţia Bisericii Ortodoxe Ruse, condusă de Preafericitul Părinte Kiril, Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, a adus şi a dăruit, spre închinarea pelerinilor, un fragment din Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Serafim de Sarov;
participarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la festivităţile prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă, eveniment organizat la Moscova, în Rusia, în perioada 2-5 decembrie;
alegerea, de către Sfântul Sinod, în 4 iulie, a Părintelui Arhimandrit Damaschin Luchian în demnitatea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Slujba de hirotonie a Preasfinţitului Damaschin Dorneanul a avut loc în Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava (23 iulie);
alegerea Preasfinţitului Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, în demnitatea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului (4 iulie). Ceremonia de instalare a Preasfinţitului Părinte Emilian Crişanul a avut loc în Catedrala „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, din Arad (16 iulie);
alegerea Preasfinţitului Părinte Ignatie Mureşanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei, în demnitatea de Episcop al Episcopiei Huşilor (5 octombrie). Întronizarea noului Episcop al Huşilor a avut loc duminică, 22 octombrie, la Huşi, în Catedrala episcopală;
întronizarea primului Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi, în persoana Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae, Arhiepiscopul Ortodox Român al Statelor Unite ale Americii (30 aprilie).
întronizarea Preasfinţitului Părinte Ioan Casian în demnitatea de Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei (7 mai).
declararea de către Sfântul Sinod a anului 2019 drept Anul omagial al satului românesc, al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari şi Anul comemorativ ale patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti, în Patriarhia Română;
aprobarea canonizării Mitropolitului Iosif Naniescu al Moldovei şi înscrierea în calendar a acestuia, cu numele Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei (zi de pomenire 26 ianuarie);
aprobarea canonizării Cuviosului Gheorghe Pelerinul (zi de pomenire 17 august);
înscrierea în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfântului Cuvios Neofit Zăvorâtul din Cipru (zi de pomenire 28 septembrie);
aprobarea textului slujbei Sfântului Ierarh Iacob, Mitropolitul Moldovei;
aprobarea textelor slujbelor Sfinţilor Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan de la Sihăstria Putnei;
aprobarea unor proiecte de steme eparhiale noi, respectiv modificarea unor steme eparhiale vechi, în cazul mai multor eparhii din ţară şi din diaspora, precum: Arhiepiscopia Craiovei, Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului, Arhiepiscopia Tomisului, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului.
În plan administrativ, precizăm faptul că au fost organizate: 5 şedinţe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române; 1 şedinţă solemnă a Sfântului Sinod; 1 şedinţă de lucru a Consiliului Naţional Bisericesc; 1 şedinţă de lucru a Adunării Naţionale Bisericeşti; 1 şedinţă de lucru a Comisiei pentru Statut şi Regulamente; 46 de şedinţe de lucru ale Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc.
De asemenea, la Reşedinţa Patriarhală au fost desfăşurate lucrări de renovare şi înnoire a unor spaţii, printre care renovarea turnului foişor (vechea clopotniţă a mănăstirii ctitorită de Constantin Şerban, până la ridicarea în anul 1698 a clopotniţei brâncoveneşti pentru biserica Mitropoliei), precum şi lucrări de reamenajare a pavajului din piaţeta Catedralei Patriarhale (1/3 din suprafaţa totală). Au fost finalizate lucrările de reamenajare a Parcului Grădina Maicii Domnului al Reşedinţei Patriarhale, care au constat în: lucrări de consolidare a versantului pe latura de nord, lucrări de reprofilare a aleilor şi de îmbunătăţire a capacităţii portante în vederea accesului auto, plantarea a 45 specii de arbori, arbuşti şi pomi fructiferi noi, însumând un număr de 2.573 exemplare. În anul 2017, dedicat comemorării Patriarhului Justinian Marina (†1977), au fost reamenajate în parc aleea şi popasul Justinian Patriarhul.
Activitatea cultural-misionară:
Principalele activităţi ale Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, raportate prin Sectorul relaţii bisericeşti şi interreligioase, au vizat, pe de o parte, legăturile sale tradiţionale cu Bisericile Ortodoxe surori, iar, pe de altă parte, promovarea relaţiilor de respect şi cooperare intercreştină şi interreligioasă, inclusiv prin intermediul comunităţilor ortodoxe române din străinătate, după cum urmează:
participarea unor delegaţii din partea Bisericilor Ortodoxe surori din fostele ţări comuniste la Congresul Viaţa Bisericilor Ortodoxe în timpul comunismului – Persecuţie, rezistenţă şi mărturisire, 24-26 octombrie, şi la manifestările prilejuite de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, 27 octombrie, precum şi la şedinţa solemnă a Sfântului Sinod, 28 octombrie, în contextul declarării anului 2017 ca Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului. Au participat Preafericitul Părinte Patriarh Kiril al Moscovei şi al Întregii Rusii, Preafericitul Părinte Anastasios, Arhiepiscopul Tiranei, Durresului şi al Întregii Albanii, Preafericitul Părinte Rastislav, Arhiepiscop de Prešov, Mitropolit al Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehiei şi din Slovacia, precum şi reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe din Bulgaria, Georgia şi Polonia;
participarea unei delegaţii a Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la evenimentele organizate la Moscova cu prilejul sărbătorii centenarului restabilirii Patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă, Moscova, 2-5 decembrie;
participări ale unor ierarhi şi profesori de teologie la evenimente organizate de celelalte Biserici Ortodoxe surori: manifestările dedicate Sfântului Apostol Pavel (Veria, Grecia, 26-29 iunie); reuniunea anuală a Reprezentanţelor Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană (CROCEU), Moscova, 6-8 octombrie;
participări ale unor reprezentanţi ai Patriarhiei Române la: întrunirea Comitetului de coordonare a Comisiei mixte de dialog teologic ortodox-catolic, Leros, Grecia, 5–8 septembrie; întrunirea internaţională organizată de Comunitatea Sant’ Egidio, Münster, Germania, 10-12 septembrie; desfăşurarea celei de a 17-a sesiuni plenare a Comisiei Internaţionale de Dialog Teologic Ortodox-Luteran, Helsinki, Finlanda, 7-14 noiembrie; întrunirea bianuală a Comitetului de Conducere al Conferinţei Bisericilor Europene, Bruxelles, Belgia, 23-25 noiembrie.
Diaspora ortodoxă română a continuat să se organizeze şi să se dezvolte şi în anul 2017, în prezent fiind înregistrate 14 eparhii, cu 1.235 parohii şi filii, deservite de 1.078 de clerici.
De remarcat că, în cadrul acestor parohii şi comunităţi ortodoxe româneşti, au fost oficiate, în cursul anului 2017, un număr de 22.729 botezuri, 3.325 cununii şi 912 înmormântări.
Dintre activităţile Bisericii Ortodoxe Române în plan teologic-educaţional, în anul 2017, menţionăm:
finalizarea noii Programe şcolare la disciplina Religie – cultul ortodox, pentru clasele V-VIII, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale şi ai Asociaţiei Părinţi pentru Ora de Religie, cu specialişti şi practicieni în domeniu;
susţinerea procesului de elaborare a proiectelor de manuale şcolare de Religie – cultul ortodox, pentru clasa a V-a şi avizarea lor, în vederea participării acestora la licitaţia organizată de Ministerul Educaţiei Naţionale, prin Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare;
demersuri pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu privire la statutul juridic al seminariilor teologice ortodoxe;
actualizarea Clasificării Ocupaţiilor din România, pentru domeniul religios;
demersuri pentru înfiinţarea extensiei universitare a Facultăţii de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din cadrul Universităţii din Bucureşti, la Roma (Italia);
participare la întrunirea Colegiului Decanilor de la Târgovişte (11 mai) şi de la Craiova (5 octombrie);
organizarea Proiectului Transfigurarea violenţei (Exploring the Transfiguration of Violence – Deepening a Gospel Inspiration for Social Transformation), Centrul Social-Pastoral „Sfânta Cruce” – Mănăstirea Caraiman, 3–6 mai;
participare la organizarea activităţilor dedicate Lunii pentru viaţă 2017 – Ajută mama şi copilul! Ei depind de tine;
organizarea Proiectului Channels of Hope (Centrul Naţional pentru Formare Continuă „Dumitru Stăniloae”, Bucureşti, 6-9 iunie);
implementarea Programului naţional de tabere pentru tineret Tradiţie şi noutate (iulie – august 2017), ediţia a II-a, în colaborare cu centrele mitropolitane, având ca beneficiari 162 tineri;
finalizarea procesului de evaluare pentru cele trei cereri de finanţare Alege Şcoala! şi selectarea acestora pentru finanţare;
începerea procesului de contractare pentru cele trei proiecte Alege Şcoala!, selectate pentru finanţare în cadrul Programului Operaţional Capital Uman 2014-2020;
publicarea suplimentului lunar Lumina Educaţiei al Ziarului Lumina.
În anul şcolar 2017-2018 predau disciplina Religie 6.443 profesori, dintre care 4.436 titulari, 135 titulari de altă specialitate, care au în completarea normei ore de Religie, şi 1.872 suplinitori; 1.321 sunt clerici, 4.985 laici cu studii teologice şi 137 laici cu alte studii. Dintre profesorii de Religie, 875 sunt debutanţi, 1.408 au obţinut definitivarea în învăţământ, 1.593 gradul didactic II, 2.382 gradul didactic I, iar 185 au doctoratul în teologie. În inspectoratele şcolare judeţene, şi-au desfăşurat activitatea specifică 42 inspectori de Religie.
În cadrul Patriarhiei Române funcţionează 28 seminarii teologice, cu diferite specializări: Teologie pastorală, Teologie patrimoniu cultural, Ghid turism religios, Filologie, Ştiinţele naturii, Ştiinţe sociale; 7 licee teologice ortodoxe; un liceu pedagogic şi un liceu tehnologic, având clase de teologie. În anul şcolar 2016-2017, au fost şcolarizaţi 4.571 elevi la nivel liceal; dintre cei 1.112 elevi în clasa a XII-a, 876 au obţinut diplomă de bacalaureat. În şcolile teologice preuniversitare au fost şcolarizaţi 87 elevi din afara graniţelor ţării, 58 provenind din Republica Moldova, 24 din Ucraina, 4 din Serbia şi 1 din Spania. În anul şcolar 2016-2017, au fost înscrişi în clasa a IX-a 1.117 elevi, iar pentru anul şcolar 2017-2018 au fost solicitate 1.484 locuri.
În cadrul unităţilor de învăţământ teologic ortodox preuniversitar îşi desfăşoară activitatea didactică 954 profesori; dintre aceştia, 540 sunt titulari, 414 sunt suplinitori, iar 80 dintre profesori sunt doctori în teologie. În anul şcolar 2016-2017, fondurile alocate acestor şcoli au fost în valoare totală de 2.459.093 lei, dintre care 1.779.093 lei au fost investiţi de centrele eparhiale.
În cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează 11 facultăţi de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea) şi 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Timişoara, Galaţi, Baia Mare şi Reşiţa).
În anul universitar 2016-2017, au fost şcolarizaţi 4.940 studenţi. În anul 2017 au absolvit 1.026 studenţi, iar în anul universitar 2017-2018 s-au înscris 1.209. În cadrul specializării Teologie Pastorală au fost şcolarizaţi 3.612 studenţi, iar 686 absolvenţi au obţinut Diplomă de licenţă. În anul universitar 2016-2017, numărul masteranzilor a fost de 1.910, dintre care 708 absolvenţi, iar în anul universitar 2017-2018 s-au înscris 1.149. Studiile de Doctorat se organizează în opt centre universitare, fiind înscrişi în prezent 445 doctoranzi, dintre care 122 în anul universitar 2017-2018 (anul I). În anul universitar 2016-2017, 77 doctoranzi au obţinut titlul de Doctor în Teologie.
În anul universitar 2016-2017, 370 cadre didactice au activat în cadrul învăţământului teologic superior, dintre care 81 profesori, 92 conferenţiari, 143 lectori şi 54 asistenţi.
În anul 2016-2017 au beneficiat de burse de studii, în diferite instituţii de învăţământ din străinătate, 27 studenţi teologi români. În prezent, sunt înscrişi la facultăţile de teologie din cadrul Patriarhiei Române 78 cetăţeni străini (dintre care 45 etnici români din Republica Moldova), atât la studii universitare, cât şi post-universitare.
În Patriarhia Română, cu binecuvântarea Sfântului Sinod, există două asociaţii de tineri: Asociaţia Studenţilor Creştin-Ortodocşi Români (ASCOR) şi Liga Tinerilor Creştin-Ortodocşi Români (LTCOR). Pe lângă acestea, mai există 67 asociaţii şi ONG-uri de tineret, care îşi desfăşoară activitatea în eparhii, cu binecuvântarea Chiriarhului, şi 233 de grupuri de tineret la nivelul parohiilor. Centrele eparhiale, prin departamentul de tineret, au iniţiat 143 proiecte, cu scopul apropierii tinerilor de Biserică.
În perioada 1-4 septembrie 2017, a avut loc, la Iaşi, Întâlnirea Internaţională a Tinerilor Ortodocşi, eveniment organizat de către Arhiepiscopia Iaşilor, la care au participat aproximativ 7.000 tineri.
În anul 2017, proclamat Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti, Sectorul Cultură şi Patrimoniu Religios a organizat Concursul Naţional „Icoana ortodoxă – lumina credinţei”, cu patru secţiuni: frescă, mozaic, icoană pe lemn şi icoană pe sticlă. Lucrările premiate au fost prezentate într-o expoziţie organizată în sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei şi publicate într-un catalog. Finalul concursului a fost marcat de expoziţia câştigătorului Marelui Premiu şi de lansarea catalogului personal al acestuia, evenimente ce au avut loc în luna decembrie.
De asemenea, a fost organizat Congresul Internaţional „Criterii de recunoaştere şi de evaluare a picturii bizantine (icoană şi frescă)”, desfăşurat la Palatul Patriarhiei, care a adus înaintea celor 300 de specialişti înscrişi în evidenţele Comisiei de Pictură Bisericească lucrări şi expuneri din domeniul teologiei icoanei, dar şi al artelor bisericeşti.
În Patriarhia Română funcţionează în prezent un număr de 194 unităţi cu activitate în domeniul patrimoniului bisericesc mobil, din care 131 sunt muzee şi colecţii muzeale, iar 63 sunt centre de ocrotire a patrimoniului.
Cu prilejul Anului comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor ortodoxiei în timpul comunismului, în incinta Mănăstirii Antim, în colaborare cu Sectorul Exarhat al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a fost amenajat muzeul dedicat membrilor mişcării isihaste Rugul Aprins.
Tot în incinta Mănăstirii Antim, în depozitul special amenajat, a fost reorganizată, conform normelor specifice de conservare, Colecţia de Artă a Patriarhiei Române, care cuprinde peste 2.500 obiecte de patrimoniu.
Începând cu luna februarie a anului 2017, Laboratorul de restaurare icoană şi lemn policrom a demarat lucrările de conservare – restaurare a iconostasului Paraclisului Pompilian, din incinta Mănăstirii Antim. Cu sprijinul Comisiei de Pictură Bisericească, prin intermediul examenelor de autorizare a restauratorilor, au fost iniţiate intervenţii de conservare – restaurare asupra unui număr de 31 icoane, din totalul de 50. Astfel, la finalul anului, stadiul lucrărilor de conservare – restaurare a icoanelor şi a decoraţiilor policrome depăşea 60% din suprafaţa totală.
În anul 2017, Comisia de Pictură Bisericească s-a întrunit în 11 şedinţe de lucru, în care au fost examinate şi soluţionate un număr de 957 dosare, dintre care 164 proiecte – deviz, 135 dosare de adjudecare, 89 contracte, 115 procese – verbale privind recepţii parţiale sau definitive, 367 dosare cu solicitări din partea persoanelor aflate în evidenţele Comisiei de Pictură Bisericească şi 87 dosare cu probleme diverse.
În ceea ce priveşte activitatea mediatică, în anul 2017, Radio TRINITAS al Patriarhiei Române şi-a desfăşurat lucrarea în patru studiouri: Bucureşti, Iaşi, Craiova şi Sibiu, cu 35 angajaţi şi 29 colaboratori, organizaţi în două departamente: redacţional şi tehnic.
Sub genericul „Credinţa lucrătoare prin iubire”, Radioul TRINITAS a difuzat, în 2017, în fiecare săptămână un reportaj de 30 minute, pe teme sociale şi culturale. Cele mai reprezentative au fost reportajele despre activităţile organizate, în Anul comemorativ al mărturisitorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, de Memorialul Închisoarea Piteşti: „Memorialul Piteşti”, Şcoala de Vară „Fenomenul Piteşti“. De asemenea, au fost realizate reportaje de actualitate care au promovat activitatea social-filantropică a voluntarilor de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, care au lansat, în anul 2017, două campanii dedicate copiilor şi adolescenţilor: „Rămâneţi în şcoală” şi „Prevenţie şi educaţie pentru sănătate”. De asemenea, Radioul Patriarhiei Române a fost partener media al Caravanei medicale „Nu am făcut destul”, iniţiată de membrii Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, dedicată femeilor din mediul rural.
Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a informat opinia publică despre evenimentele bisericeşti, lucrarea pastoral-misionară, socială, educaţională şi culturală a Bisericii, aducând în atenţia publicului istoria, cultura şi tezaurul de credinţă şi spiritualitate creştină românească în context european.
În anul 2017 a fost implementat noul pachet grafic pentru programele Jurnalul Trinitas, INFO Trinitas şi Meteo. În cadrul Galei Naţionale de Excelenţă în Asistenţă Socială, ediţia 2017, TRINITAS TV a primit „Premiul pentru jurnalism”. Premiul a fost pimit de redactorul şef al Departamentului Social. TRINITAS TV a participat la Festivalul Internaţional de Film Documentar de Sănătate şi Umanitar (Bulgaria) unde a obţinut premiul Federaţiei Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, la categoria „Cel mai bun film” din cadrul festivalului.
Au fost realizate cele mai multe producţii de tip documentar de la înfiinţarea televiziunii Patriarhiei Române: 20 filme noi. Potrivit măsurătorilor de audienţă, TRINITAS TV a înregistrat o creşte de 30% faţă de anul 2016. O atenţie deosebită a fost acordată şi mediului online: site-ul televiziunii Patriarhiei Române a fost refăcut cu un design modern şi interfaţă mult mai accesibilă, iar prezenţa pe reţelele de socializare, cu un conţinut adaptat online, a crescut semnificativ.
Cele trei publicaţii tipărite (cotidianul Ziarul Lumina, săptămânalul Lumina de Duminică şi revista de informaţie bisericească Vestitorul Ortodoxiei), precum şi cele trei website-uri conexe şi-au continuat activitatea de oglindire a actualităţii religioase şi au contribuit, prin mijloace specifice, la misiunea Bisericii în societate. Prin ediţiile print, cu un tiraj zilnic de aproape 23.000 exemplare şi un tiraj difuzat în 2017 de peste 7 milioane exemplare, Ziarul Lumina şi Lumina de Duminică se situează pe locul 3 în clasamentul cotidienelor naţionale.
În Ediţia Naţională şi în cele patru ediţii regionale (Moldova, Transilvania, Oltenia şi Banat), aria tematică a articolelor publicate este orientată către domenii de actualitate: educaţia creştină a tinerei generaţii, familia creştină, cultivarea identităţii naţionale şi spirituale în context european, filantropia Bisericii, diaspora ortodoxă română, evoluţia lucrărilor la Catedrala Naţională.
Prin cooperare cu Editura TRINITAS, au fost publicate trei volume în Colecţia „Media Christiana” – Seria LUMINA şi două volume dedicate martirilor şi mărturisitorilor credinţei ortodoxe în timpul regimului comunist.
Activitatea Agenţiei de ştiri Basilica s-a concretizat în numărul mare de ştiri, interviuri, documentare şi fotografii, publicate pe site-ul www.basilica.ro. În anul 2017, a fost îmbogăţit şi diversificat semnificativ conţinutul editorial şi multimedia al site-ului. Au fost postate aproximativ 5.500 articole în limba română, dintre care peste 600 articole au fost traduse în limba engleză. În anul 2017, a fost intensificată activitatea de creare de conţinut media pentru reţelele de socializare prin realizarea şi distribuirea de infografice, clipuri video şi imagini motivaţionale.
S-a realizat o colaborare mai strânsă cu alte agenţii de ştiri ortodoxe din lume care au generat o vizibilitate sporită a evenimentelor din Patriarhia Română la nivel internaţional.
Biroul de Presă şi Relaţii Publice al Patriarhiei Române a redactat peste 60 comunicate de presă şi precizări, precum şi alte ştiri care au fost transmise către agenţiile de ştiri şi instituţiile media cu pondere naţională şi internaţională, iar membrii Biroului de Presă al Patriarhiei Române au participat la multe interviuri, emisiuni şi conferinţe.
Ca rezultat al intensificării cooperării Biroului de Presă al Patriarhiei Române cu birourile de presă ale eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, dar şi cu instituţiile media laice, în anul 2017, s-a constatat o creştere a volumului de informaţie privind activitatea publică a Bisericii Ortodoxe Române.
Pentru Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (Edituri şi Tipografii), din punct de vedere statistic, anul 2017 se prezintă astfel: 242 titluri de carte, dintre care 108 titluri INEDITE publicate de Editurile Patriarhiei Române (dintre acestea 63 titluri de Carte teologică, 27 titluri de Carte de cult, 11 titluri de Carte patristică şi 7 titluri de Carte pentru copii şi tineret) şi 16 numere noi din revistele centrale bisericeşti.
În total, Tipografiile Patriarhiei Române au tipărit, împreună, 539.557 exemplare carte (294.200 exemplare carte şi 245.357 reviste). De asemenea, au mai fost realizate: 70.056 ex. de Biblii (în diferite formate) şi 22.200 ex. Noul Testament cu Psalmii; 260.397 ex. broşuri, cataloage, ghiduri şi pliante; 486.987 ex. cărţi de rugăciuni, acatiste şi prohoade; 71.500 ex. pastorale; 11.630 ex. felicitări; 657.384 ex. calendare (tip foaie, agendă, de birou, de perete cu spiră, cu însemnări), 355.140 ex. icoane (de diverse dimensiuni), Ziarul Lumina, Lumina de Duminică, cu suplimentele Lumina Pelerinului, Lumina Educaţiei, Lumina Literară şi Artistică şi Lumina Cărţilor , precum şi alte lucrări primite din exterior.
Între lucrările mai importante de la Atelierele Institutului Biblic, în anul 2017, menţionăm: realizarea raclei din argint de dimensiuni mari pentru moaşte ale Sfântului Ierarh Nifon, Mitropolitul Ţării Româneşti (Catedrala mitropolitană din Craiova), precum şi a raclelor din argint de dimensiuni medii pentru: Mănăstirea Radu Vodă, Parohia Sfântul Anton – Curtea Veche, Parohia Sfântul Ioan Botezătorul din Bucureşti, Mănăstirea Suieşti (Arhiepiscopia Râmnicului), Mănăstirea Putna (Arhiepiscopia Sucevei).
Au mai fost realizate 70 engolpioane aniversare şi seturi patriarhale, racle din argint de dimensiuni mici, chivote, şi obiecte din argint filigranat pentru: Patriarhia Română, Arhiepiscopia Bucureştilor, Mănăstirea Măxineni (Arhiepiscopia Dunării de Jos), Parohia ortodoxă Sfântul Gheorghe din Londra, Mănăstirea Techirghiol, Mănăstirea Turnu – Prahova, Parohia Valea Cetăţii – Braşov ş.a.
În cursul anului 2017, misiunea Sectorului Pelerinaje al Patriarhiei Române s-a desfăşurat prin 7 sedii în Bucureşti şi 12 sedii în ţară. Activităţile misionare de pelerinaje au avut destinaţii în ţară şi în afara graniţelor ţării (Israel, Iordania, Egipt, Turcia – Capadocia şi Istanbul, Grecia, Muntele Athos, Italia, Bulgaria, Anglia, Polonia), şi la acestea au participat un număr de 42.804 pelerini (583 pelerinaje interne şi 393 pelerinaje externe). Totodată, programele interne de pelerinaj au avut ca scop promovarea locurilor importante ale spiritualităţii şi identităţii româneşti, oferind pelerinilor posibilitate să călătorească în Muntenia, Dobrogea, Moldova şi Bucovina, Ardeal, Banat, Maramureş şi Oltenia.
Activitatea intensă a Sectorului Pelerinaje al Patriarhiei Române a făcut posibilă susţinerea materială a altor sectoare ale Administraţiei Patriarhale sau ale Arhiepiscopiei Bucureştilor. Astfel, fondurile obţinute de Sectorul Pelerinaje au fost destinate susţinerii activităţii pastoral-misionare a Bisericii, precum: Radio TRINITAS, TRINITAS TV, Ziarul Lumina şi activităţilor social-filantropice ale Patriarhiei Române.
Sectorul Monumente şi Construcţii Bisericeşti al Patriarhiei Române a desfăşurat, în anul 2017, importante lucrări pentru edificarea Catedralei Mântuirii Neamului. Astfel, au fost realizate în proporţie de 80% lucrările de execuţie a suprastructurii Catedralei Naţionale, între cotele + 36,00 m ÷ + 62,00 m.
În anul 2017, cele mai importante proceduri de ofertare – negociere au fost cele pentru încheierea contractelor de execuţie cruci şi uşi din bronz, execuţie şi montaj tâmplărie exterioară (ferestre), execuţie şi montaj învelitoare din tablă, lucrări obligatorii pentru desfăşurarea în bune condiţii a ceremoniilor programate pentru sfinţirea Catedralei Naţionale, la sfârşitul lunii noiembrie 2018. Negocierile au avut la bază caietele de sarcini şi proiectele care au cuprins toate informaţiile referitoare la conţinutul soluţiilor ce urmează a fi propuse, soluţii care au fost analizate şi modificate împreună cu executanţii de specialitate.
În anul 2017, Palatul Patriarhiei (Centrul de Conferinţe) a desfăşurat 181 evenimente şi a fost vizitat de un număr de peste 54.000 persoane, provenind din peste 50 de ţări. În luna decembrie 2017, cu sprijinul Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic – Bucureşti, s-au încheiat lucrările de reabilitare a parcului Palatului Patriarhiei. Prin refacerea aleilor carosabile şi pietonale, a spaţiului verde şi a iluminatului, parcul Palatului Patriarhiei a fost armonizat cu frumuseţea clădirii lângă care se află.
Sectorul Stavropighii Patriarhale şi Centre Sociale, prin echipa de întreţinere ARCADA, a continuat lucrările de renovare şi modernizare la Centrul Cultural – Misionar „Familia” – Pantelimon, unde, în data de 28 septembrie 2017, a fost sfinţită Casa „Pelerinul”. Tot aici, a fost amenajat Parcul interior „Concordia”, cu alei şi căi de acces modernizate.
În decursul anului 2017, Centrul Cultural – Misionar „Familia” – Pantelimon a oferit servicii de cazare unui număr de 275 persoane, în cele 44 camere modernizate de care dispune, iar Casa de Oaspeţi a Centrului Social Cultural „Sfântul Apostol Andrei” a deservit, în anul 2017, un număr de 1.348 persoane.
Activitatea social-filantropică:
În anul 2017, în lucrarea social-filantropică şi medicală a Patriarhiei Române la nivelul structurilor eparhiale şi a ONG-urilor au fost implicate un număr de 13.473 persoane, după cum urmează: 28 consilieri eparhiali, 22 inspectori de specialitate şi eparhiali, 578 asistenţi sociali, 1.456 personal cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, jurişti, psihologi, personal administrativ) şi 11.389 voluntari.
Totodată, în anul 2017, atât în Bucureşti, cât şi în diferite localităţi din cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, au activat 779 instituţii şi servicii sociale. Având în vedere diversificarea continuă a serviciilor oferite, precum şi extinderea şi acreditarea centrelor, s-a impus o reorganizare integrată a activităţilor pe criterii de competenţă. Diagrama aşezămintelor social-filantropice arată astfel: 172 cantine sociale şi brutării, 40 instituţii ce oferă servicii medicale şi farmacii, 110 centre de zi pentru copii, 23 centre de zi pentru vârstnici, 47 centre rezidenţiale vârstnici, 24 birouri de asistenţă socială şi centre comunitare, 36 centre de tip familial, 50 grădiniţe sociale şi afterschool, 13 locuinţe protejate, 98 centre de informare, de consiliere şi centre de resurse, 15 centre de urgenţă (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenţei domestice, pentru victime ale traficului de persoane), 16 campusuri de tabără, 48 centre educaţionale şi alte 87 instituţii/servicii cu specific diferit.
În cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, se află în derulare un număr de 547 proiecte şi programe sociale, din care: 28 cu finanţare externă, 86 cu finanţare publică, 380 finanţate din fonduri proprii şi 53 cu finanţare mixtă.
În cadrul aşezămintelor sociale au primit asistenţă 93.555 beneficiari, după cum urmează: a) 34.691 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; b) 5.918 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA; c) 22.662 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; d) 29.412 şomeri, adulţi în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenţei familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităţilor naturale; e) 872 persoane din alte categorii.
Pentru susţinerea întregii activităţi de asistenţă socială şi filantropică, în anul 2017, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit 110.782.632 lei.
În această sumă nu intră cheltuielile privind o mulţime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor şi săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.
Asistenţa religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de un număr de 511 preoţi.
Programul „Masa Bucuriei”, care se desfăşoară la nivel naţional în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry şi Carrefour Romania SA şi constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico-sanitare pentru centrele sociale, a înregistrat, în anul 2017, o valoare a bunurilor donate de 1.050.000 euro. Totodată, în toamna anului 2017, Patriarhia Română a semnat un contract cu Auchan Retail Romania, pentru desfăşurarea unui nou program de ajutor alimentar, denumit „Gustul binefacerii”.
De asemenea, grupul voluntarilor de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului a continuat, şi în anul 2017, programele social-filantropice demarate în anul 2013, astfel:
Campania naţională „Donează sânge! Salvează o viaţă!” a Patriarhiei Române, care are ca scop informarea şi conştientizarea cu privire la nevoia reală de sânge pentru transfuzii din spitalele româneşti, precum şi creşterea numărului donatorilor de sânge din România şi îmbunătăţirea stocurilor sanguine naţionale, a beneficiat în anul 2017 de sprijinul a 8.500 de voluntari donatori.
Campania „Sănătate pentru Sate” a oferit asistenţă medicală de specialitate pentru aproximativ 7.800 persoane.
Campania „Educaţie şi prevenţie pentru Sănătate”, care este o extensie a campaniei „Sănătate pentru Sate”, adresată în special copiilor şi tinerilor adulţi, a oferit consiliere şi sfaturi pentru aproximativ 9.500 persoane din 10 judeţe (Bucureşti, Ilfov, Prahova, Maramureş, Vrancea, Buzău, Brăila, Olt, Braşov, Cluj). De asemenea, beneficiarii au primit produse de igienă şi materiale educative.
În concluzie, analizând datele existente în raportul de faţă, observăm că Biserica Ortodoxă Română a urmărit cu fidelitate responsabilitatea sa majoră privind viaţa spirituală, educaţia religioasă a tinerilor şi misiunea social-filantropică.
Misiunea spirituală, pastorală şi socială a Bisericii ne cheamă azi să unim şi mai mult slujirea liturgică, activitatea culturală şi socială cu responsabilitatea pastorală. Criza economică şi financiară pe care o traversează societatea noastră ne cheamă la mai multă solidaritate cu oamenii săraci, bolnavi şi singuri.
Apreciem eforturile spirituale şi materiale ale tuturor celor care sprijină multiplele activităţi ale Bisericii Ortodoxe Române. Exprimăm recunoştinţă şi preţuire faţă de toţi cei care ajută Biserica noastră: clerici şi credincioşi mireni, autorităţi centrale şi locale, sponsori şi voluntari.
Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie în viaţă!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 1609, Ultimul acces: 2026-11-11 22:59:17