Cuvânt la începutul Postului Mare | PF Ioan al Antiohiei face un apel pentru încetarea conflictelor în Orient şi se roagă pentru pace

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Cuvânt la începutul Postului Mare | PF Ioan al Antiohiei face un apel pentru încetarea conflictelor în Orient şi se roagă pentru pace

[2018-02-16]

de Gheorghe Anghel

În scrisoarea pastorală adresată cu prilejul începerii Postului Mare, Patriarhul Antiohiei face un apel pentru încetarea violenţelor în Orient şi se roagă ca pentru „toţi cei ce sunt răpiţi, ce suferă, pentru martiri, pentru cei ce sunt forţaţi să-şi părăsească casele din pricina războiului, terorismului şi urii religioase”.
Cuvântul Patriarhului Ioan al X-lea cuprinde două tematici centrale: postul şi situaţia delicată din Orient care „simte povara crucii sale”.
Preafericirea Sa defineşte metaforic postul drept „regele virtuţilor” şi spune că „perioada Postului Mare este o călătorie pe care o facem spre a ne împăca cu Creatorul, cu noi înşine şi cu ceilalţi; este o călătorie spre iertare”.
Conducătorul Bisericii din Antiohia trage un semnal de alarmă asupra situaţiei din această zonă şi spune că „este timpul ca Golgota Orientului să fie îngropată sub urmele Învierii”.
Ne rugăm pentru pace şi Siria şi pentru stabilitate în Liban; ne rugăm pentru Irak şi Egipt, Palestina şi Iordania, şi pentru întreaga lume. Ne rugăm ca pacea să triumfe peste orice urmă de agresiune şi că pacea va ajunge în inimile oamenilor, subliniază Preafericirea Sa.
PF Ioan a adus în discuţie şi situaţia Episcopilor Paul Yazigi de Alep şi Ioan Ibrahim răpiţi în anul 2013, în apropierea oraşului Aleppo. Aceştia se aflau într-o misiune caritabilă în satul Kafr Dael. Maşina lor a fost atacată, şoferul, care era şi diacon, a fost ucis, iar episcopii au fost urcaţi în alt vehicul, pierzându-li-se urma.
Vă prezentăm integral cuvântul Patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient. Traducere: Pr. Gheorghe Costea, preotul comunităţii ortodoxe române din Siria.
Prin mila lui Dumnezeu,
Ioan al X- lea
Patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient,
Pentru fraţii păstori din Sfânta Biserică a Antiohiei,
Şi pentru toţi fii şi fiicele duhovniceşti ale acestui Scaun Apostolic de pretutindeni.
Dragi fraţi şi fii duhovniceşti,
Este bine ca eu dimpreună cu voi, în aceste zile sfinte, sa ne unim inimile spre a ne ruga pentru pacea lumii şi pentru binele tuturor oamenilor. Începem această perioadă binecuvântată şi ne rugăm pentru cei ce au plecat dintre noi, ne rugăm totodată Creatorului sa ne sfinţească vieţile noastre.
Postul este cea mai de preţ virtute, iar acest lucru se vede din imnele ce au fost rânduite spre a se cânta în Duminica Lăsatului sec de carne. Postul este numit în chip metaforic regele virtuţilor şi suntem chemaţi să primim postul ca şi cel care conduce suflete noastre spre mântuire.
Postul este calea prin care iţi laşi trupul greu în seama milei lui Dumnezeu. Prin post sufletul este golit de patimi astfel încât putem experimenta căldura iubirii. Postul este cea mai de preţ virtute în măsura în care reuşim să scoatem tot ce este rău din sufletele noastre prin pocăinţă, pentru a aduce pace şi dragoste şi celor din jurul nostru. Dragostea este cununa tuturor comorilor. Postul este expresia adevărată a dragostei şi cea mai bună unealtă pe care o putem folosi pentru a înlătura ura şi mândria din sufletele noastre, pentru a ne înnobila sufletele cu milostenie, pentru a ne curăţi prin pocăinţă şi umilinţă, astfel încât lumina Învierii lui Hristos să ne pătrundă sufletele.
Perioada Postului Mare este o călătorie pe care o facem spre a ne împăca cu Creatorul, cu noi înşine şi cu ceilalţi; este o călătorie spre iertare. Omul din lumea de astăzi caută împăcarea şi iertarea. Biserica caută ca prin pocăinţă să se ajungă la împăcarea cu Dumnezeu şi la împăcarea cu ceilalţi oameni. Pocăinţa este o jertfă de dăruire prin care slăvim pe Dumnezeu, Cel care se bucură când vede că noi toţi trăim ca fraţii în iubire.
Postul Mare este calea ce ne conduce spre Învierea lui Hristos. Această călătorie începe cu perioada de pregătire de dinainte de post, cu smerenia vameşului şi întoarcerea fiului risipitor, ce simbolizează pe omul ce se întoarce spre fericirea paradisiacă. Postul este abstinenţă de la mâncare pentru a putea oferi hrană celor săraci şi care sunt în nevoie. Postul se focusează pe sufletul omului ce este reprezentat ca şi icoană a slavei divine în om. Sufletul caută harul divin fără de care nu poate intra în cămara de mireasă a Stăpânului. Se poate trece peste toate greutăţile prin puterea Crucii, urcând pe scara virtuţilor prin lacrimile pocăinţei spre a ajunge în raiul milei divine. Postul adevărat pregăteşte fiinţa interioară a sufletului, pentru ca Domnul să vină şi să-şi găsească lăcaş în cea mai profundă parte a sufletului şi astfel să meargă mai departe, lipindu-se de Stăpânul Său Care a distrus moartea şi a dăruit haina strălucitoare a Învierii.
Am ajuns la aceste zile binecuvântate într-o vreme în care Orientul simte povara crucii sale. Este o vreme în care lumea îşi caută pacea pierdută şi este cuprinsă de frică. Este o vreme în care ne adâncim în problemele vieţii cotidiene şi în deznădejde. Cu toate acestea, toate aceste încercări nu ne vor împiedica să trecem peste toate necazurile noastre şi să cădem înaintea lui Dumnezeu, astfel încât El să ne mângâie prin pace, consolare şi bucurie divină.
Este timpul ca Golgota Orientului să fie îngropată sub urmele Învierii. De la începuturile istoriei, regiunea noastră a plătit cu sângele şi sufletele copiilor ei ca răscumpărare pentru război şi distrugere. Noi ne adresăm tuturor celor ce locuiesc în această regiune spre a se întâlni cu toţii pentru a respinge orice urmă de ură inter-religioasă ce este condamnată de cultura ţărilor din zonă şi pentru a păstra unitatea interioară. Noi, creştinii, am fost şi vom rămâne elemente indigene ale acestei regiuni şi ale structurilor sociale băştinaşe din care facem parte. Avem un rol de bază în ridicarea de punţi prin care să interacţionăm unii cu alţii şi împreună să ne purtăm unii altora povara.
Ne rugăm pentru pace şi Siria şi pentru stabilitate în Liban; ne rugăm pentru Irak şi Egipt, Palestina şi Iordania, şi pentru întreaga lume. Ne rugăm ca pacea să triumfe peste orice urmă de agresiune şi că pacea va ajunge în inimile oamenilor, având în vedere că sunt susţinute prelegeri în acest sens. Ca şi creştini avem rădăcini adânci în Orient, unde Hristos s-a născut. Chipul lui Hristos este înrădăcinat în ţara sa de baştină: Palestina. Statutul şi destinul Ierusalimului nu va fi doar un subiect de politică, având în vedere că continuă să fie tărâmul binecuvântat pentru toţi oamenii, fie ei creştini sau musulmani.
Iarăşi, trebuie să aducem aminte de cei doi Arhiepiscopi de Alep care oferă un exemplu clar de cum sunt chinuiţi oamenii în această parte a lumii. Răpirea lor a devenit un produs şi o chestiune folosită pentru diferite interese. Cei doi păstori au fost răpiţi în aprilie 2013 şi aşteptăm încă cu nădejde să aflăm ce s-a petrecut cu ei. Este dureros însă să constatăm că se ignoră de către comunitatea internaţională această chestiune şi că întreaga comunitate internaţională este incapabilă să rezolve această problemă. Ne rugăm pentru ei şi pentru toţi cei ce sunt răpiţi, ce suferă, pentru martiri, pentru cei ce sunt forţaţi să-şi părăsească casele din pricina războiului, terorismului şi urii religioase.
Noi reprezentăm această continuitate autentică a Orientului, a fiinţei şi istoriei sale îndelungate. Din Orient, fii duhovniceşti ai Antiohiei au plecat spre toate ţările lumii, ducând cu ei mesajul Evangheliei şi al Bisericii lor, în ciuda tuturor încercărilor. În Orient rămânem în ciuda tuturor circumstanţelor privind cu nostalgie la rămăşiţele părinţilor noştri şi păstrând amintirile copilăriei noastre. În Orient ne-am hrănit dragostea pentru patria noastră cu lapte de la sânii maicii noastre. Nimic nu ne va despărţi de pământul nostru, căci în ea ne încredinţăm inimile şi fiinţele noastre. Vă voi pomeni pe toţi întru pacea şi dragostea lui Dumnezeu, cerându-I să reverse milele Sale în sufletele voastre spre a vă umple de bucuria Sa cerească, pentru că El este binecuvântat în veci.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 1047, Ultimul acces: 2026-11-10 01:03:27

Timp total: 0.04s...

[]:1