PS Cornel Damian: Pomana, rugăciunea, postul – mijloace pentru o autentică reînnoire[2018-02-15]PS Cornel DamianÎn editorialul numărului pe februarie 2018 al revistei Actualitatea creştină, a Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti, publicat şi pe Angelus.Com.ro, PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de Bucureşti, aminteşte rugăciunea pe care o spune Biserica în Miercurea Cenuşii, la începutul Postului Mare, „acest timp liturgic de patruzeci de zile în care îl însoţim pe Isus care merge la Ierusalim pentru împlinirea Misterului Său Pascal: pătimirea, moartea şi învierea Sa”: „Dă-ne, Doamne, harul să începem printr-un post sfânt lupta vieţii creştine, pentru ca, în bătălia împotriva duhului rău, să fim mereu întăriţi prin fapte de pocăinţă”. Episcopul explică faptul că „Patruzeci este un număr simbolic pe care îl întâlnim atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament; este o cifră care exprimă un timp de aşteptare, de purificare, de conştientizare a faptului că Dumnezeu este mereu fidel promisiunilor Sale”. El evidenţiază apoi cele trei moduri de a aprofunda relaţia noastră cu Dumnezeu pe care ni le propune Biserica în Postul Mare, „trei mijloace utile pentru împlinirea unei autentice reînnoiri interioare şi comunitare: faptele de caritate (pomana), rugăciunea şi postul. Aceste fapte exterioare, făcute pentru Dumnezeu şi nu pentru a primi admiraţia şi aprobarea oamenilor, sunt plăcute Domnului dacă ele exprimă hotărârea inimii noastre de a-l sluji pe Dumnezeu cu simplitate şi generozitate.” PS Cornel prezintă fiecare dintre aceste trei elemente: „Postul înseamnă înainte de toate abstinenţă de la mâncare, dar cuprinde şi alte forme de renunţare pentru a duce o viaţă mai cumpătată… Postul devine o importantă ocazie de creştere spirituală. Pe de o parte, ne ajută să experimentăm ceea ce simt cei care duc lipsă de hrana de fiecare zi sau sunt în pericol să moară de foame, pe de altă parte, exprimă condiţia spiritului nostru însetat de Dumnezeu. Am putea spune că postul ne ‘trezeşte’, ne face mai atenţi faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele.” Postul însă „devine sfânt prin virtuţile care-l însoţesc, mai ales prin caritate şi prin orice gest de generozitate cu care dăruim săracilor şi celor în lipsuri rodul privaţiunii noastre”. Episcopul citează din „Păstorul lui Herma”, o carte din secolul al II-lea, ce explică legătura dintre post şi caritate: „Iată cum ar trebui să posteşti: în timpul zilei de post mănâncă numai pâine şi apă; apoi calculează cât ai fi cheltuit cu hrana ta în timpul acelei zile şi oferă acei bani unei văduve, unui orfan sau unui sărac; astfel te vei lipsi de ceva pentru ca sacrificiul tău să folosească altuia pentru a se hrăni. El se va ruga pentru tine. Dacă vei posti în acest mod, sacrificiul tău va fi plăcut lui Dumnezeu”. Ajungând şi la rugăciune, ne aminteşte cuvintele Sf. Augustin, că postul şi pomana sunt „cele două aripi ale rugăciunii” care ne ajută să ajungem mai uşor la Dumnezeu. „Rugăciunea”, continuă PS Cornel, „este o întâlnire personală cu Dumnezeu şi scurtează distanţa creată de păcat. A ne ruga înseamnă a spune: nu sunt autosuficient, am nevoie de Tine, Tu eşti viaţa şi mântuirea mea”. Rugăciunea „este primul act pe care trebuie să-l facă cel care vrea să se convertească şi să creadă în Evanghelie”. „O devoţiune specifică Postului Mare este Calea Sfintei Cruci. Crucea şi meditarea la suferinţele lui Cristos ne ajută să înţelegem cât de mult a iubit Dumnezeu lumea şi, rugându-ne Calea Crucii, este important să ne gândim la iubirea lui Dumnezeu şi cât de mult a suferit pentru păcatele noastre. Calea Crucii este şi un semn de comuniune cu cei care îşi poartă zi de zi crucea lor: crucea suferinţei, crucea singurătăţii, a abandonului, a foamei, a exilului etc. Cristos este prezent în cel care suferă şi conferă suferinţei omului unite cu suferinţa Sa aceeaşi putere mântuitoare care izvorăşte din Crucea Lui.” Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1088, Ultimul acces: 2026-11-08 07:45:56
|
Timp total: 0.04s...
[]:1