Maimuţele clonate şi frica de experimentele pe om

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.04s...

Ştiri şi Evenimente

Maimuţele clonate şi frica de experimentele pe om

[2018-01-26]

Următorul pas... omul?
Zhong Zhong şi Hua Hua, sunt primele două maimuţe clonate cu aceeaşi tehnică a oii Dolly. Naşterea lor, care a avut loc în urmă cu opt şi respectiv şase săptămâni, a fost anunţată în revista „Cell” de cercetătorii de la Institutul de Neuroştiinţe din Academia Chineză de Ştiinţe din Shanghai, şi deschide la posibilitatea reducerii numărului de primate folosite în experimentele pe animale. Aşadar, a fost făcut un pas nou şi nu putem să nu ne întrebăm care vor fi următorii.

Cardinalul Elio Sgreccia, preşedinte emerit al Academiei Pontificale pentru Viaţă, a comentat ştirea definind-o „o ameninţare pentru viitorul omului”. „Contrar ipotezei de clonare umane, în privinţa căreia Biserica nu poate să exprime decât condamnarea sa cea mai puternică şi totală”, a explicat Cardinalul bioetician, „cu privire la clonarea animală magisteriul ecleziastic nu a exprimat încă o condamnare explicită, oficială, lăsând tema pentru evaluarea responsabilă a oamenilor de ştiinţă”. Însă, adaugă el, „nu este îndoială că trecerea de la prima oaie Dolly la alte animale, şi acum chiar la maimuţă, adică la un primat, atât de apropiat de om, reprezintă un autentic atentat la adresa viitorului întregii omeniri. Există riscul foarte puternic ca clonarea maimuţei să fie considerată ca penultimul pas, înainte de a ajunge la clonarea omului, eveniment pe care Biserica nu îl va putea aproba niciodată.”
Bruno Dallapiccola, genetist şi director ştiinţific al spitalului pediatric „Bambino GesĂą” din Roma, a spus pentru Tg2000: „Se reaprinde dramatic problema etică. Suntem în ajunul unei posibilităţi teoretice de a clona şi omul. Viaţa umană nu a fost programată pentru a fi activată cu sisteme de tip artificial ci din întâlnirea a doi gameţi, unul al bărbatului şi celălalt al femeii.” A explicat apoi: „Ştirea este credibilă, pentru că o spune autoritatea uneia dintre cele mai prestigioase reviste din lume. Suntem siguri că nu este o alarmă falsă. Clonarea unei maimuţe înseamnă că s-a clonat un animal care este cel mai apropiat de om. Toate acestea deschis spre un drum complet nou.”
„Faptul că a fost reluat acest tip de cercetare”, a afirmat studiosul, „este o ştire importantă şi pentru repercusiunile practice, a avea două animale identice cu acelaşi profil genetic poate folosi la experimentarea farmacologică. Este clar că toate acestea reaprind dramatic problema dezbaterii etice pentru că suntem în ajunul unei posibilităţi teoretice de a clona şi omul, cu toate repercusiunile care rezultă. Dezbaterea care a fost activată la sfârşitul anilor ’90 rămâne aprinsă pentru că este greu de înţeles până la ce punct este capabil cercetătorul să pună o limită propriei cercetări. Să ne amintim că oaia Dolly a murit de boală, deci subiectul clonat ar putea avea ceva ce astăzi încă nu ştim să definim bine.”
Cu privire la manipularea genetică, în enciclica Laudato si’ Papa Francisc a repropus poziţia Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea, care scotea în evidenţă binefacerile progreselor ştiinţifice şi tehnologice, care „manifestă cât de nobilă este vocaţia omului de a participa responsabil la acţiunea creatoare a lui Dumnezeu”, dar care în acelaşi timp amintea „cum orice intervenţie într-o zonă a ecosistemului nu poate face abstracţie de la luarea în consideraţie a consecinţelor sale în alte zone”.
Papa Wojtyła afirma că Biserica apreciază aportul „studiului şi aplicaţiilor biologiei moleculare, completată de celelalte discipline ca genetica şi aplicaţiei sale tehnologice în agricultură şi în industrie”. Dar spunea şi că aceasta nu trebuie să dea loc unei „manipulări genetice nediscriminate”, care să ignore efectele negative ale acestor intervenţii. „Nu este posibil să se frâneze creativitatea umană. Dacă nu se poate interzice unui artist să exprime propria capacitate creativă, nu pot fi împiedicaţi nici aceia care posedă daruri speciale pentru dezvoltarea ştiinţifică şi tehnologică, ale căror capacităţi au fost dăruite de Dumnezeu pentru slujirea celorlalţi. În acelaşi timp, nu se poate să nu se reconsidere obiectivele, efectele, contextul şi limitele etice ale acestei activităţi umane care este o formă de putere cu mari riscuri.” (după Vatican Insider, 25 ianuarie 2018, tradus de pr. Mihai Pătraşcu pentru ITRC.ro)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 1559, Ultimul acces: 2026-11-10 02:09:20

Timp total: 0.04s...

[]:1