Papa Francisc: Pacea şi progresul încep cu educaţia[2018-01-18]Vizita la Universitate17.01.2018, Santiago (Catholica) - Adresându-se studenţilor şi profesorilor de la Universitatea Catolică Pontificală chiliană din Santiago, Papa Francisc a afirmat că instituţiile catolice de educaţie au jucat un rol profetic în ajutarea generaţiilor în direcţia confruntării problemelor dintr-o perspectivă integratoare, inclusivă. „Astăzi misiunea care vă este încredinţată este profetică”, a spus Sfântul Părinte pe 17 ianuarie, unei mulţimi de 2.400 de studenţi şi academicieni ai respectivei Universităţi. „Sunteţi chemaţi să generaţi procese care să lumineze cultura actuală propunând un umanism reînnoit care să evite căderea în orice tip de reducţionisme.” Acest rol profetic al Universităţilor catolice este un motiv cheie pentru a căuta „mereu noi spaţii de dialog în loc de confruntare”, a spus el. Aceste spaţii trebuie să fie ocazii „de întâlnire şi nu de diviziune, căi de dezacorduri prieteneşti ce permit diferenţele dintre persoane să se unească într-un efort sincer de progres în comunitate spre o convieţuire naţională”. Întâlnirea a marcat ultimul eveniment al zilei, fiind parte din călătoria pe care între 15 şi 22 ianuarie o întreprinde în Chile şi Peru. În discursul său, Pontiful a spus că Sf. Alberto Hurtado SJ, chilian, care a studiat la această Universitate, este un prim exemplu de cum „inteligenţa, excelenţa academică şi profesionalitatea în acţiune, armonizate cu credinţa, dreptatea şi caritatea, departe de a fi diminuate, dobândesc o forţă care este profeţie, capabilă să deschidă orizonturi şi să lumineze drumul, mai ales pentru cei rebutaţi de societate, mai ales astăzi, când este la modă această cultură a rebutului”. Subliniind că societatea de astăzi este „lichidă” (după expresia lui Zygmunt Bauman), astfel că „dispar punctele de referinţă de la care pornind, persoanele se pot construi individual şi social”, Pontiful a identificat aici unul dintre motivele pierderii conştiinţei spaţiului public. „Un spaţiu care cere un minim de transcendenţă asupra intereselor private (a trăi mai mult şi mai bine), pentru a construi pe baze care să reveleze acea dimensiune importantă a vieţii noastre care este acel ‘noi’. Fără acea conştiinţă, dar mai ales fără acel sentiment, deci fără acea experienţă, este şi va fi foarte greu de construit naţiunea, aşadar ar părea că este important şi valabil numai ceea ce se referă la individ, în timp ce tot ceea ce rămâne în afara acestei jurisdicţii devine desuet.” Sfântul Părinte a vorbit apoi despre importanţa „înaintării în comunitate”. După ce a apreciat iniţiativele evanghelizatoare şi vitalitatea pastoraţiei universitare, a revenit la imaginea Bisericii „în ieşire”. „Misiunile pe care le realizaţi în fiecare an în diferite părţi ale ţării sunt un punct forte şi foarte îmbogăţitor. În aceste ocazii, reuşiţi să lărgiţi orizontul privirii voastre şi să intraţi în contact cu diferite situaţii care, dincolo de evenimentul specific, vă lasă mobilizaţi. De fapt misionarul – în sensul etimologic al cuvântului – nu se întoarce din misiune niciodată la fel ca înainte; experimentează trecerea lui Dumnezeu în întâlnirea cu atâtea feţe, pe care nu le cunoştea, care nu îi erau familiare sau care erau departe de el.” „Comunitatea educativă poartă în sine un număr infinit de posibilităţi şi potenţialităţi atunci când se lasă îmbogăţită şi interpelată de toţi actorii care compun realitatea educativă”, a mai spus Papa. „Acest lucru cere un efort mai mare în termeni de calitate şi de integrare. De fapt, slujirea universitară trebuie să tindă mereu să fie de calitate şi de excelenţă puse în slujba convieţuirii naţionale. Am putea spune că universitatea devine un laborator pentru viitorul ţări, pentru că ştie să încorporeze în sine viaţa şi drumul poporului depăşind orice logică antagonistă şi elitară a ştiinţei.” Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1667, Ultimul acces: 2026-11-10 04:43:27
|
Timp total: 0.04s...
[]:1