© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.05s...
Spitalul Pediatric Bambino GesĂą – din Roma la periferiile lumii[2018-01-12]Spitalul Bambino GesĂąCentrul său este în Roma, dar activităţile pe care le promovează se desfăşoară în diverse ţări ale lumii. Este Spitalul Papei, cea mai mare Policlinică şi cel mai mare Centru de cercetare pediatrică din Europa. Înfiinţat în 1869 şi donat Sfântului Scaun în 1924, Spitalul Pediatric „Bambino GesĂą” este un punct de referinţă pentru sănătatea copiilor veniţi din toată Italia şi din străinătate. Sediul istoric este cel de pe Gianicolo, Roma. La acesta se adaugă cele de la San Paolo Fuori le Mura, Palidoro şi Santa Marinella. În fiecare an se înregistrează 27.000 de spitalizări, 80.000 de vizite la serviciul de urgenţe şi peste 1.700.000 de servicii ambulatorii. 13,5% din totalul pacienţilor sunt de origine străină. Marea majoritate sunt copii ai imigranţilor. Apoi sunt copii care provin din diferite ţări ale lumii şi au nevoie de îngrijire specială. La activitatea clinică se adaugă o implicare serioasă în ceea ce priveşte primirea, în special a familiilor care provin din afara regiunii şi care sunt implicate în parcursuri terapeutice lungi. Datorită ajutorului unei reţele de asociaţii, fundaţii şi unităţi hoteliere, Spitalul reuşeşte să ofere cazare gratuită pentru aproximativ 3.700 de familii, pe un total de peste 93.000 de nopţi pe an. Spitalul „Bambino GesĂą” este prezent şi în alte ţări ale lumii cu intervenţii de asistenţă şi cooperare. În Cambogia, Republica Centrafricană, Iordania, Siria, Palestina, Georgia, Rusia, China şi Etiopia se desfăşoară proiecte de colaborare cu structuri spitaliceşti universitare. Prin urmare, implicarea Spitalului Papei se întinde până la periferiile lumii, răspândind cunoştinţe şi speranţă. Această idee a subliniat-o, într-un interviu pentru Vatican News, preşedinta Spitalului, Mariella Enoc. – Spitalul, care în aceşti ani a dezvoltat o capacitate mare de cercetare ştiinţifică, de vindecare chiar şi a bolilor noi şi complicate, trebuie să fie cu adevărat catolic, adică universal. Şi ne-am gândit să ne deschidem, cât mai mult posibile, atât spre periferiile sărace, cât şi spre periferiile care nu aparţin unor ţări sărace – realităţi unde este nevoie să se dezvolte noi tratamente, cum ar fi cercetarea făcută pentru China şi Rusia. De asemenea, lucrăm şi cu spitalul din Miami pentru a dezvolta o platformă de formare, astfel încât să putem ajunge şi în ţări unde nu se poate merge în mod regulat şi să dezvoltăm formarea medicilor locali. Este ceea ce facem mai ales în Republica Centrafricană şi în alte ţări. Încercăm să facem astfel încât personalul local să fie capabil să aibă grijă, în cel mai bun mod, de persoanele şi copiii din aceste spitale. – Care sunt roadele acestei deschideri internaţionale a Spitalului? – Exemplul cel mai simplu este cel de la Banguì. Am ajuns acolo după vizita Sfântului Părinte şi deschiderea Porţii Sfinte. Mi s-a spus să merg şi să am grijă de acest Spital. Papa mi-a dat şi resursele pentru a putea face ceea ce dorea el: să pună spitalul într-o situaţie demnă. Însă când am ajuns nu existau medici. Nu am dorit să trimit medici din Roma în Africa, ci am făcut astfel încât să fie angajaţi şaisprezece doctori, pe care i-am format personal. Acesta, cred, este modul în care noi putem să ajutăm cu adevărat aceste ţări să crească. China ne-a cerut ajutorul în domeniul bolilor genetice rare şi al chirurgiei cardiace. Am încheiat un acord cu un spital din regiunea Hebei. Ei vin pentru o perioadă la noi. În plus este şi formarea la distanţă. Facem acelaşi lucru în Georgia şi, mai ales, în Siria şi Iordania. În Siria susţinem formarea clasei de medici tineri. În Iordania avem un centru de reabilitare neuropsihiatrică şi neuromotorie. Şi trebuie să spun că munca se extinde tot mai mult. Suntem chemaţi în multe ţări. – O informaţie relevantă, legată de Spital, se referă la pacienţii de origine străină: sunt 13,5% din total… – Acesta mi se pare un mod prin care se poate spune că acest Spital este unul cu rădăcinile în Evanghelie. Nici unul dintre noi nu este lăsat la o parte: pentru toţi cei care vin există oportunităţi de a le oferi speranţă. Şi vin atât de mulţi deoarece nevoile sunt foarte mari. Şi cu cât vestea se răspândeşte mai mult, cu atât vin mai mulţi pacienţi. Ieri au ajuns doi din Siria, cu corpul ars în proporţie de 50-60%. Cazurile recente de gemene siameze au înregistrat un mare ecou. Sunt două cazuri. Unul este legat de un sat din Burundi, unde o voluntară a găsi gemenele, care ar fi putut să moară. Celălalt caz priveşte Algeria. Părinţii au găsit posibilitatea de a veni ei aici. Aceasta este istoria Spitalului: un spital care trebuie să crească mereu în capacitatea de cercetare ştiinţifică. Şi apoi trebuie să vindece. Şi trebuie să vindece pe cât posibil pe toţi. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1605, Ultimul acces: 2026-09-25 07:35:06
|
Timp total: 0.05s...
[]:1
