Caţa :: Biserica Fortificată - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Biserici

Biserica Fortificata
Cata
 HARTA S   HARTA G   ADAUGA INFO   ADAUGA FOTO   ADAUGA MESAJ   FARA MESAJE 
Religie:Lutheran
Localitate:Cata
Comună:Cata
Judet:Brasov
Adresa:strada Principala nr. 37
Cod postal:507040
Telefon:NU deţinem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...
Adresa de e-mail:NU deţinem adresa de e-mail...
Adrese utile:www.evang.ro, www.comunaCata.ro, www.judBrasov.ro, bv.prefectura.mai.gov.ro
Hram:Sf. Nicolae
Stil arhitectonic:Gotic
Detalii:Construita intre secolele XIII-XVI.
Alte informatii:Cata, comuna libera a "pamantului craiesc", apartinea - dupa vechea impartire administrativa de pana la 1876 - Scaunului de Rupea si capitlului de Kosd. Denumirea germana Katzendorf a fost adusa de colonisti din tara lor de obarsie, deoarece langa Bernkastel pe Mosela exista un Katzenloch, in Eifel un Katzenburg, in districtul Trier un Katzenmuhle, in zona Rinului mijlociu un Katzenbach si Katzenhof, ultimul nume purtandu-l si o localitate din Luxemburg. In Germania si Austria exista 14 localitati cu numele de Katzendorf. (dupa dr. Gustav Kisch, Dictionar comparativ al dialectului nasaudean si cel francon de pe Moseia si din Luxemburg) . Daniel Hager afirma (in Blatter fur Geist, Gemut und Vaterlandskunde, din 13. III. 1839) ca denumirea originara a localitatii ar fi fost Kattendorf, asezarea fiind o veche colonie a imigrantilor din Hessa. Locuitorii din Hessa sunt descendentii unui trib germanic numit Katten sau Chatten, din teritoriul Fulda-Lahn, ce a apartinut mai tarziu tribului Franconilor. Schimbarea vocabulei Katte in sasescul Katz s-a petrecut in Transilvania, ca si a vocabulei Ratte in sasescul Ratz. Ambele teze indica originea francona, din regiunea Moselei, a denumirii Katzendorf. Documentar, localitatea apare in secolele XIV -XV cu denumirile de Katza, Kacza, Cacza, Katzen, pentru a figura Katzendorf pe harta lui Honterus. In 1488, satul avea 92 de gospodarii, 5 pastori, o scoala, o moara si doi saraci.
Ridicarea bazilicii romanice cu trei nave, deschizand din nava centrala trei arcade semicirculare spre colaterale, avand un cor patrat, absida semicirculara si clopotnita flancata de colaterale, poate fi datata curand dupa anul 1250. Datarea este confirmata si de ferestrele romanice geminate, cate trei de fiecare latura a navei centrale, mai vechi decat ferestrele geminate din Drauseni, intrucat dublul arc semicircular se sprijina pe o coloana centrala si doua laterale, purtand capiteluri cubice, capitelurile din Drauseni, formate din trei frunze, fiind o forma ulterioara. O arhivolta in trei retrageri se arcuieste deasupra fiecarei ferestre. Clopotnita surpandu-se in 21 martie 1894, nu se mai stie daca al doilea nivel al sau era o tribuna deschisa spre nava intr-o arcada semicirculara, asa cum le intalnim la clopotnitele din comunele vecine - Homorod si Drauseni.
Din prima faza a constructiei s-a pastrat corul de plan patrat, cu ferestre romanice laterale situate foarte sus si cu intrarea din sud a preotului, devenita ulterior intrarea in sacristie. Arcul triumfal semicircular, prezinta la nasterea lui o cornisa slab pronuntata, sub placa dreapta retragandu-se o caveta si un sfert de bagheta cilindrica. Cele doua pile adosate din est st vest, ca si cele doua libere din mijloc, sunt de sectiune patrata. Intre 1960-1970 s-au degajat doua din ferestrele geminate ale navei centrale. Pe latura de nord ele s-au pastrat deoarece panta acoperisului de pe nava centrala s-a prelungit deasupra colateralei, fatada de nord fiind mai expusa intemperiilor, in vreme ce latura sudica a conservat forma bazilicala, cu acoperis in pupitru deasupra colateralei, ferestrele geminate, la o restaurare mai recenta, fiind aici inlocuite cu trei ferestre in arc frant. In peretele de apus al navei centrale s-a pastrat o arcada semicirculara, inalta de 3, 10 m si lata de 2, 22, pe sub care se intra in porticul situat in parterul turnului de vest boltit in cruce. Arcade identice se deschideau lateral spre colaterale, in fatada apuseana a clopotnitei aflandu-se portalul principal cu doua retrageri, cu doua perechi de coloane, ce purtau pe capitelurile lor cubice arhivolta semicirculara.
Pe la 1400, absida semicirculara a fost inlocuita, corul fiind inchis pentagonal. E1 poarta o bolta in cruce, iar partea estica pentagonala cinci penetratii. Nervurile, de profil simplu, putin scobite lateral, urca de pe colonete semicilindrice in colturile incaperii. In peretele sudic al prelungirii estice a corului se deschid doua ferestre in arc frant, iar in cel din est una circulara. Pe latura de nord-est fereastra a fost transformata in usa, prin care se ajunge la tribuna orgii aflata deasupra altarului. In cele doua nise din peretele de sud al corului se pastrau vasele de cult. Odata cu transformarea gotica a corului, nava centrala a primit, in locul tavanului plat originar, o bolta gotica ale carei nervuri se sprijineau pe console, dintre care se mai pastreaza doua pe peretele de nord. Cheile de bolta sunt incastrate in fatada de apus, renovata. Dupa 1894, cand clopotnita, surpandu-se, a spart bolta navei, aceasta a primit un tavan plat din stucatura. La sfarsitul secolului XIX, in fatada de vest s-a amenajat un simplu portal cu un mic portic acoperit in forma de sa. Clopotnita surpata si partea apuseana a colateralelor distrusa n-au mai fost reconstruite. Deasupra parterului clopotnitei s-a amenajat o mica tribuna, iar la capatul colateralelor scari ce urca spre galeriile laterale de lemn ale navei centrale. Casa scarilor a distrus fereastra geminata din vest. Colateralele deschid portaluri semicirculare dispuse pe aceiasi ax. Pe cele doua pile mijlocii ale laturii de nord se observa urmele unor cruci inscrise in cercuri, datand de la o sfintire a bisericii de catre un episcop, operatie obligatorie dupa o pangarire a biserici prin varsare de sange. Consolele si cheile de bolta prezinta urme de pictura in negru, rosu si verde. Nu se mai poate constata, in urma transformarilor efectuate in secolul trecut, daca biserica a fost fortificata. O dubla incinta poligonala neregulata inconjoara bazilica, ambele curtine formand, din colturile turnului de poarta aflat in vest, unde zidurile sunt foarte apropiate, un "Zwinger". Curtina interioara datand din secolul XV, inalta de 8 m, era aparata de patru turnuri devansate. Ea conserva multe bucati de lemn provenite din trunchiurile rotunde ce se foloseau drept schele la constructie. Un mic acoperis in sa, lat de doua tigle, acopera coroana zidului. Deasupra intrarii in cetate se inalta cele trei caturi ale turnului portii, incoronat de un coridor de aparare scos in consola pe barne. Pe latura catre curte se deschid cele trei intrari spre nivelele turnului, accesibile odinioara numai prin scari mobile, azi prin scari din lemn cu un mic acoperis, refacute in 1969. Turnul din sud a fost demolat si zidul refacut in locul unde s-a aflat. Turnul din est eu cinci nivele este singurul care deschide, la baza catului superior scos in consola, guri de turnare. Ca si celelalte turnuri el poarta un acoperis in piramida, avand de asemeni intrarile situate pe latura ce da spre curte, in catul al doilea, turnul are un ancadrament gotic din piatra in jurul intrarii. In fiecare dintre caturi se deschid metereze rectangulare inalte (40x50 cm) , intre turnurile de est si vest s-a creat o intrare cu arcada inalta. Turnul din nord poarta un coridor de aparare pe console de barne deasupra celor patru nivele. Cele trei nivele inferioare au metereze lungi pentru arcasi, in interior corespunzandu-le nise aproape patrate.
In timpul invaziei tatarilor din 1658, locuintele din Cata si Mercheasa au fost arse pana la temelii. Prapadul acesta a determinat satenii din Cata sa-si incercuiasca cetatea cu o a doua curtina ce cuprinde o mare suprafata, in nord si sud-est fiind sustinuta de cate un turn. Cel din nord s-a demolat, cel din sud-est, turnul preotului, este de plan pentagonal, cum sunt cele mai multe turnuri de aparare ridicate pe la mijlocul secolului XVII. In timp de asediu turnul folosea preotului si familiei sale drept locuinta, cele trei nivele superioare putand fi incalzite, un horn strapungand zidul vertical. Latura dinspre curte e prevazuta cu ferestre si usi, iar laturile exterioare, ale fiecarui nivel, cu metereze din stejar si butuc turnant in jurul unui ax metalic, dispozitiv ce inchidea meterezul. Un coridor de aparare scos in consola pe barne, cu parapet de paianta, purtand un acoperis in piramida, incoroneaza turnul. Al patrulea cat e prevazut cu guri de turnare pentru apararea bazei turnului. Un brau pictat in rosu si albastru inconjoara turnul la inaltimea catului al doilea. O nisa in latura de est poarta inscriptia: "Propugnaculum hoc errectum est existente pastore Longio Andrea 1676. " ("Acest turn a fost ridicat pe vremea pastorului Andreas Lang in 1676. ") Pe fundul unei alte nise e scris in germana cu caractere gotice: "Doamne apleaca-te iar spre noi si fii milostiv cu slugile tale" si in continuare: "o felices vos, qui in pace de bello et in bello de pace cogitatis". ("Ferice de voi care in timp de pace va ganditi la razboi si in timp de razboi la pace. ")
In 1706, intregul sat a fost incendiat in luptele cu oastea curutilor. Un an mai tarziu se restaureaza cetatea, contribuind si comuna Viscri cu o donatie. In 1711 s-au adosat galeriile de lemn peretilor navei centrale pentru marirea numarului de locuri. In 1718 s-a restaurat clopotnita si s-a construit tribuna din cor. In 1818 s-a demolat partea estica a curtinei exterioare pentru a se construi casa parohiala. In 1860 s-a demolat tribuna din piatra construita inainte de 1700, ridicandu-se sacristia adosata peretelui de sud al corului. In 1884/85 s-a demolat turnul din nord al curtinei exterioare si portiunea ei de est pentru a se construi scoala. in 1936/37 s-au demolat alte portiuni ale curtinei exterioare pentru a se cladi din materialul obtinut o sala comunala. Azi, din curtina exterioara s-a mai pastrat doar partea din sud-vest.
[Sursa informatiilor: Juliana Fabritius-Dancu - Cetati Ţaranesti Sasesti, Revista Transilvania, Sibiu 1983]
Cod Monument:BV-II-a-A-11628
Nr. vizualizari:12078
Data ultimei vizualizari:2026-06-24 00:41:54
Data ultimei actualizări:2016-03-25 09:14:27
Data incarcarii pe sit:2005-04-19 05:09:54
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format marit!

Data: 2024-04-07
Contor: 12

Bastioane
Foto: Andreas Lapidum