Bănişor :: Fosta Biserică de Lemn - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Biserici

Fosta Biserică de Lemn
Bănişor
 HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:Bănişor (maghiara: Alsó Bán)
Comună:Bănişor
Judeţ:Sălaj
Cod poştal:457030
Telefon:NU deţinem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...
Adresa de e-mail:NU deţinem adresa de e-mail...
Adrese utile:www.episcopiasalajului.ro, www.cjSJ.ro, sj.prefectura.mai.gov.ro
Hram:Sf. Arh. Mihail și Gavril
Stil arhitectonic:Lemn
Detalii:Biserica de lemn a fost ridicată în anii 1746-1747. Biserica de lemn a funcţionat ca biserică parohială până în 1896 şi a fost demolată în anul următor. János Ferencz Fetzer a vizitat biserica veche de lemn înainte de a dispărea şi a descris-o într-unul din primele studii dedicate bisericilor de lemn din Transilvania. Biserica este adesea menţionată în studii de specialitate datorită unei datări greşite din anul 1255, o datare care a aprins fanteziile unor cercetători.
Alte informaţii:Din descrierea pe care ne-a lăsat-o János Ferencz Fetzer reţinem o biserică modestă de ţară, în trăsăturile ei principale asemănătoare celorlalte biserici de lemn din satele de pe valea Banului. Bisericile de lemn din Sârbi şi Tusa se păstrează spre mărturie iar cele din Peceiu, Ban, Mal şi Sâg sunt cunoscute mai mult sau mai puţin din imagini de epocă sau descrieri. Toate aceste biserici purtau odată acelaşi hram, al Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril.
Biserica de lemn a fost ridicată în mijlocul satului, din lemne groase de stejar. Avea un plan dreptunghiular alungit, împărţit între tinda femeilor şi biserica bărbaţilor. Fetzer a remarcat că altarul se încheia poligonal în trei laturi. În „Schiţa Monografică a Sălajului” de la 1908 aflăm în complectare că „altarul era aşa de mic, încât preotul numai cu greu îl putea înconjura”, ceea ce sugerează un altar decroşat, adică mai îngust decât biserica. Intrarea în biserică se făcea lateral, adică de pe latura dinspre miazăzi, prin tindă, aşa cum era obiceiul cel vechi. Fetzer suprinde motive decorative semnificative din portalul de la intrare precum rozete şi trei brâuri paralele cioplite în relief, probabil asemănătoare celor de la Sârbi, Tusa şi Mal. Tinda joasă era tăvănită pe sub tălpile puternice ale unui turn montat deasupra ei. Printr-un portal scund se intra mai departe în biserica bărbaţilor. Această încăpere era boltită cu scânduri groase şi se încheia spre răsărit cu un iconostas prevăzut cu uşi spre altar. Lăcaşul primea lumina zilei înăuntru prin câteva ferestre mărunte. Biserica avea dimensiunile aproximative de 4, 5 m lăţime şi 11 m lungime, din care 6 m erau cuprinşi în biserica bărbaţilor. Turnul era protejat de un coif ascuţit cu bază octogonală peste un mic foişor deschis pentru clopote. Consolele ieşeau din pereţi în trepte ca să poarte cununile şi streşinile largi ale acoperişului înalt. Acesta era în întregime şindrilit.
Butea bisericii era fără îndoială încheiată în cheotori netede, în partea mai jos de console, iar pereţii erau ridicaţi drepţi, din bârne cioplite în patru feţe.
Nr. vizualizări:4853
Data ultimei vizualizări:2026-10-09 04:13:34
Data ultimei actualizări:2010-01-13 21:08:18
Data încărcării pe sit:2010-01-13 21:08:18
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:0