Hârlău - Hârlău - Iaşi
 

Biserica Sf. Gheorghe Hârlău  HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE
Religie:	Ortodox
Localitate:	Hârlău (maghiara: Harló)
Judeţ:	Iaşi
Adresa:	strada Logofăt Tăutu nr. 16
Cod poştal:	705100
Telefon:	0754... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adresa de e-mail:	@yahoo.com
Adresă web Biserica:	sfgheorgheharlau.mmb.ro
Adrese utile:	protopopiatulHarlau.iasi.mmb.ro, www.MMB.ro, www.icc.ro, is.prefectura.mai.gov.ro
Preot:	Tincu Dumitru
Hram:	Sf. M. Mc. Gheorghe
Stil arhitectonic:	Tradiţional moldovenesc
Detalii:	Biserica "Sf. Gheorghe" din Hârlău a fost construită în anul 1492, în mai puţin de cinci luni. Acest lucru este atestat de pisania scrisă în limba slavonă cu următorul text: "Binecinstitorul şi iubitorul de Hristos, Io Ştefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această biserică întru numele sfântului şi măritului mare mucenic şi purtător de biruinţă Gheorghe, care s-a început a se zidi în anul 7000, luna mai 30, şi s-a terminat în acelaşi an, luna octombrie 28, iar al domniei sale în anul al 36-lea curgător. " (1492) ntre anii 1624-1626, ca urmare a arderii curţii domneşti din Iaşi la 2 octombrie 1624, domnitorul Radu Mihnea (1616-1619, 1623-1626) şi-a mutat la reşedinţa domnească de la Hârlău, aducând unele îmbunătăţiri sub influenţa arhitecturii italiene, după cum ne informează Marco Bandini în 1636, şi extinzând curtea domnească de aici. Voievodul a murit aici la 20 ianuarie 1626, fiind înmormântat într-o criptă aflată în colţul de nord al pronaosului, dar ulterior corpul său neînsufleţit a fost transferat de fiii lui la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti În anul 1791, spătarul Mihail Racoviţă a realizat o serie de lucrări de reparaţii. Atunci a fost înlăturat peretele despărţitor dintre naos şi pronaos, fiind distrus tabloul votiv în care apărea Ştefan cel Mare. Picturile exterioare au fost acoperite cu tencuială. Tot atunci a fost amplasată şi catapeteasma actuală. În perioada 1893-1904 au fost efectuate lucrări de restaurare a monumentului istoric sub coordonarea arhitectului Constantin Băicoianu (1859-1929) din şcoala lui André Lecomte du Noüy, acestea fiind finalizate în 1904. S-a decapat tencuiala exterioară, fiind repuse în valoare ferestrele gotice din pronaos, dar s-au înlăturat urmele de frescă exterioră. Faţada bisericii a fost refăcută cu cărămidă aparentă şi discuri ceramice policrome, considerată a fi specifică monumentului original din epoca lui Ştefan cel Mare. A fost refăcut şi acoperişul bisericii. Afectată de fum, pictura interioară a fost spălată în 1911 şi 1931-1932 de către pictorul restaurator Dumitru Norocea. Alte lucrări de restaurare, de mai mică amploare, au avut loc în 1926-1929 şi 1954. Până în anul 1904 exista un turn-clopotniţă de zid, cu boltă de intrare. În anii '80 ai secolului al XX-lea au fost construite zidul înconjurător de piatră şi o clopotniţă din beton armat (la nord-est de biserică) , cu două arcade în care atârnă clopotele, care imită arhitectura zvoniţelor moldoveneşti din secolul al XVIII-lea. În 1992, a avut loc o intervenţie locală neautorizată asupra picturii murale a bisericii. Pictura a fost spălată cu apă şi probabil detergent, determinând o estompare a culorilor. În anul 2001 s-au efectuat importante săpături arheologice, coordonate de arheologul Stela Cheptea. Cu acest prilej, s-au descoperit fundaţiile şi ruinele a două biserici mai vechi sub biserica actuală. Una dintre acestea datează din secolul al XIV-lea.
Alte informaţii:	Biserica "Sf. Gheorghe" din Hârlău a fost construită după planul mai vechi al Bisericii "Sf. Ilie" din Sfântu Ilie. Biserica lui Ştefan cel Mare are plan triconc, cu abside poligonale în exterior (cele laterale au cinci laturi şi cea a altarului şapte laturi) şi o turlă pe naos. Edificiul are următoarele dimensiuni: 21, 50 m - lungime interioară, 24, 20 m - lungime exterioară, 8, 40 m - lăţime (în dreptul absidelor, 12, 00 m) şi 21, 50 m - înălţimea până la calota cupolei. Biserica are cinci contraforturi: câte două încadrează absidele laterale şi una sprijină absida altarului, până la nivelul ferestrei. Soclul bisericii, contraforturile şi colţurile sunt realizate din piatră cioplită. Pereţii sunt din piatră cioplită până la nivelul naşterii bolţilor şi din cărămidă aparentă până la cornişă. Faţada bisericii este împărţită de trei brâie de cărămizi smălţuite. Sub cornişă se află o friză formată din trei rânduri de discuri smălţuite, în culorile verde, galben, brun şi vişiniu, cu desene în relief (capete de zimbru, sirene, lei, grifoni, balauri încolăciţi, stele etc. ) , intercalate cu butoni mici triunghiulari, iar sub friză sunt două rânduri de ocniţe, două ocniţe din partea superioară corespunzând uneia din partea inferioară. Absidele laterale sunt decorate cu firide oarbe alungite până la soclu, terminate la partea superioară cu o dublă arcatură în arc frânt şi separate între ele prin picioare de cărămidă aparentă. În interior, biserica este compartimentată în pridvor, pronaos, naos şi altar. În biserică se intră pe o uşă aflată pe peretele vestic al pridvorului, care are aspectul unui portal de factură gotică. Ea are un cadru de trei nervuri de piatră, încheiate în arc frânt, înscris într-un cadru dreptunghiular tot de piatră. Pronaosul este boltit formând o calotă sferică susţinută de opt pandantivi. Pe pereţii pronaosului se află patru ferestre de dimensiuni mari (două pe peretele nordic şi alte două pe peretele sudic) , realizate în stil gotic (cu chenare în arc frânt şi având rozete şi două colonete) . Deasupra naosului se află o turlă octogonală din cărămidă aparentă sprijinită pe două baze stelate suprapuse. Turla are patru ferestre dreptunghiulare dispuse în cele patru puncte cardinale, pe celelalte laturi aflându-se contraforţi mici, în trepte. Pe cele două baze care susţin turla, dar şi pe turlă (sub ferestre şi deasupra lor) se află ocniţe. Catapeteasma datează din anul 1791, din timpul restaurărilor efectuate de spătarul Mihail Racoviţă. Din pisanie: „Binecredinciosul şi de Hristos iubitorul, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit această casă întru numele Sfântului şi Slăvitului Mare Mucenic şi purtător de biruinţă Gheorghe, care s-a şi început a se zidi în anul 7000 (1492) , luna mai 30, şi s-a sfârşit în acelaşi an, luna octombrie 28, iar al domniei sale, în anul 30 şi şaselea curgător. ”
Cod Monument:	IS-II-m-A-04178.01
Nr. vizualizări:	14135
Data ultimei vizualizări:	2026-06-27 02:10:21
Data ultimei actualizări:	2018-03-20 09:00:17
Data încărcării pe sit:	2005-09-17 19:29:16
Nr. Mesaje:	0
Nr. Fotografii:	1

Clic pe fotografii pentru a le vedea ăn format mărit!

Vedere din lateral Foto: Cezar Suceveanu Vedere din lateral Foto: Cezar Suceveanu (ro.Wikipedia.org), Data: 2008-04-13 Aparat: Canon Canon DIGITAL IXUS 750 Contor: 182

Timp total: 0.04s...

[]:1