Satu Mare :: Catedrala Episcopală Catolică

Acasă > Biserici

Timp stanga: 0.19s...

Biserici

Catedrala Episcopală Catolică
Satu Mare

Religie:

Romano-catolic

Localitate:

Satu Mare

Judeţ:

Satu Mare

Adresa:

Piaţa Libertăţii nr. 24

Cod poştal:

440014

Telefon:

0261... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!

Adresa de e-mail:

@gmx.de

Adrese utile:

www.szatmariegyhazmegye.ro, www.primariasm.ro, www.cjSM.ro, sm.prefectura.mai.gov.ro

Preot:

Láng Pál

Hram:

Înăţtarea Domnului

Stil arhitectonic:

Neoclasic

Înălţime maximă:

40m

Detalii:

Dupa înfiinţarea statului de către Sfântul Ştefan, la partea de nord-vest a Câmpiei deja în cursul secolului al Xl-lea s-a format comitatul (iniţial regal, apoi al nobilimii) Sătmar, denumit după cetate Sătmar.
Centrul lui era cetatea de pământ construită pe lângă râul Someş, , apoi cetatea de tip italian, construită în secolul al XVI-lea, care era un teren pentagonal, având ca proeminenţă cinci bastioane (umplute cu pământ) , iar şanţurile care au legat-o erau ţinute laolaltă de trunchiuri uriaşe de copaci şi de împletituri de nuiele, şanţurile adânci care o înconjurau erau umplute cu apă din Someş.
Oraşul Sătmar, construit în vecinătatea cetaţii, în cursul construcţiilor din secolul al XVI-lea a fost înconjurat cu palancă, iar uluca înaltă a fost lipită pe din afară, să reziste la incendii.
În această perioadă s-a săpat albia nouă a Someşului, prin care şi cetatea şi oraşul Sătmar au ajuns să semene cu o insulă.
Această nouă albie a Someşului a despărţit de atunci oraşul Sătmar de oraşul Németi, construit la nord de Sătmar.
Cetatea Sătmar, datorită situaţiei ei geografice, întotdeauna a avut o importanţă strategică, întrucât s-a aşezat în punctul nodal al drumurilor comerciale, în acest fel putându-le controla.
De la mijlocul secolului al XVI-lea a devenit cetate de frunte ori ca proprietate regală, ori ca anexă a Transilvaniei.

Alte informaţii:

Biserica parohiei din Sătmar a fost ridicată la rangul de Catedrală de episcopul Fischer István, acest fapt a solicitat mărirea şi lărgirea bisericii. Ca să extindă naosul bisericii mai întâi s-a demolat faţada vechii biserici şi turnul de pe partea de nord. Naosul nou extins cu 7 m are o lungime de 37, 2 m şi o laţime de 12, 1 m, iar înălţimea de 11, 8 m. A fost extins şi sanctuarul. Noul sanctuar are o lungime de 16, 8 m, laţime de 9, 20 m, şi se termină într-un apsis semicircular.
Naosul bisericii a fost extins pe ambele părţi cu borduri ce au o adâncime de 5, 2 m şi lăţimea de 12, 1 m. Naosul a fost împărţit în blocuri de bază cu spaţii mai înguste şi mai largi. Aceste blocuri sunt legate prin arcuri sub forma de semicerc.
Peste acestea este aşezata bolta construită din ţiglă (de 10, 5 m înălţime) şi cupola (de 14, 5 m) .
În faţa bisericii s-a construit o noua faţadă, imensă (cu o înălţime de 15, 8 m) care cuprinde şi corul de azi, iar pe cele doua laturi ale faţadei au fost construite cele doua turnuri, în împrejurul lor cu balcon din fier, turnurile sunt împodobite cu o rotundă cu cupolă;înălţimea turnurilor este de 40 de m. În timpul episcopiei lui Klobusitzky Peter a fost terminată construcţia sacristiei. A fost construit câte un oratoriu deasupra sacristiei parohiale cât şi deasupra sacristiei canonicilor. În acest timp a fost terminată construcţia criptelor dedesubtul sanctuarului şi a sacristiei canonicilor.
Forma definitivă de azi catedralei dateaza din timpul episcopiei lui Hám János. El a construit porticul împodobit înaintea faţadei, el a aşezat pe faţadă statuia Mântuitorului şi în dreapta lui statuia apostolului Sf. Petru şi în stânga lui statuia apostolului Sf. Paul , iar în nişele dedesubtul turnurilor statuile regelui Sf. Ştefan şi a regelui Sf. Ladislau.
Altarul principal al bisericii a fost făcut din marmură de Cararra de către sculptorul Tomán Felix. Pictura de pe altar pictat la Laibach arată înalţarea Domnului Isus Cristos. Aceasta a fost realizată în ulei de către pictorul Pesky Gabor în anul 1837.
Piatra de altar pastreză moaştele sfinţilor Iustin şi Modest.
În naosul bisericii (la dreapta ) se află altarul Sfântului Ştefan , la stânga altarul Sfântului Ioan. Ambele (ca şi celelalte din biserică) sunt făcute din imitaţie de marmură gri. Pietrele de altar conţin moaştele sfinţilor Benedict, Vetustus, Iustin respectiv Celestin, Crescenţia şi Benedict.
La pereţii nişelor dintre ultimele stâlpuri din naosul bisericii se situează (pe partea de sud) altarul Sfântului loan de Nepomuc iar în partea de nord altarul Sfântului Alois.
Piatra de altar a primului conţine moaştele sfinţilor Coloman, Crescenţia şi Concordia, iar cealaltă a sfinţilor Vetustus şi Iustin.
Dedesubtul turnului din sud a fost construit altarul Sfintei Maria din Lourdes de către episcopul Dr. Schlauch Lőrinc. La nord, sub cor, a fost construită in 1960 capela Sfântului Anton.

Cod Monument:

SM-II-m-A-05225

Nr. vizualizări:

12444

Data ultimei vizualizări:

2026-10-12 12:37:16

Data ultimei actualizări:

2015-02-25 08:43:03

Data încărcării pe sit:

2006-02-26 13:00:22

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea ăn format mărit!

Data: 2010-11-12
Aparat: NIKON CORPORATION NIKON D40
Contor: 171

Vedere de ansamblu
Foto: Dan Deva

Timp total: 0.58s...

[1]:1