Hans Urs von Balthasar: Creştinul şi frica[2016-12-12]12.12.2016, Târgu Lăpuş (Catholica) - Editura Galaxia Gutenberg anunţă apariţia cărţii „Creştinul şi frica”, a unuia dintre cei mai mari teologi ai secolului XX, original din Elveţia, ales în Colegiul Cardinalilor, dar care a murit înainte de primirea însemnelor: Hans Urs von Balthasar. Nu este primul volum al acestui autor la editura amintită: „Trăind în slujba lui Dumnezeu”; „Iubirea, formă a revelaţiei”; „Crezul. Meditaţii la Simbolul de Credinţă Apostolic”; „De nu veţi deveni precum acest copil”, sunt alte volume ale sale apărute la Galaxia Gutenberg. Noua carte a apărut în format 13×20, având 112 pagini, iar pe situl GalaxiaGutenberg.ro poate fi comandată la preţul de 12 lei.„Din toate timpurile, frica însoţeşte existenţa umană. Dar la sfârşitul secolului XX ea se manifestă şi mai puternic sub diferite forme: nesiguranţă economică şi politică, lipsă de repere etice, întrebări legate de viitorul planetei. Creştinul şi frica e un titlu care atrage atenţia pentru că pare actual’, scrie Yves Tourenne OFM în prefaţa la ediţia în franceză. „Creştinul şi frica ne permite să pătrundem adânc în demersul lui teologic. E o carte actuală şi în acelaşi timp inactuală, şi la fel a fost şi la momentul apariţiei ei. Deşi Balthasar a măsurat frica din vremurile noastre, prezentarea pe care o face e diferită de interpretările psihanalitice, existenţialiste şi de poziţiile unor filozofi.” La prima apariţie a acestei cărţi, în 1953, volumul avea următoarea prezentare: „După numeroase încercări filosofice şi psihologice, iată primul studiu pur teologic despre frică. Pornind de la Sfânta Scriptură, el caută să găsească legile creştine generale care circumscriu sensul şi limitele fricii, pentru ca, apoi, să îi extragă, speculativ, esenţa.” Autorul a dorit să îşi completeze lucrarea, după „experienţa şi cunoştinţele în progres continuu ale psihologiei şi psihiatriei”, în contextul în care „frica a devenit o temă arzătoare a teologiei”, se explica în prefaţa noii ediţii. „Însă, spre dezamăgirea multora, acest lucru nu i-a mai fost îngăduit. Dar fundamentele teologice dezvoltate şi expuse în acest studiu au capacitatea de a da roade şi pe mai departe.” Mai reţinem explicaţiile traducătorului, Lorin Ghiman, privind cuvântul „frică” din titlu: „Termenul ‘frică’ nu a căpătat, în limba română, bogăţia de semnificaţii pe care o are, astăzi, cel german de ‘Angst’. Traducerile româneşti ale textelor filosofice, psihologice sau psihanalitice ezită sau navighează între ‘frică’, ‘angoasă’ şi ‘anxietate’, ultimii doi deveniţi adevăraţi termeni tehnici ai existenţialismului, respectiv psihologiei. Limba română, ca multe alte limbi europene, a dat astfel specificitate lingvistică fenomenului modern al angoasei, pe măsura importanţei sale în constituţia individului şi a culturii ultimelor secole.” „Reflecţia critică asupra discursurilor filosofice şi psihologice despre ‘boala modernităţii’ pe care o conţine lucrarea lui von Balthasar porneşte însă de la observaţia că ceea ce e numit îndeobşte ‘anxietate’ sau ‘angoasă’, cu toate particularităţile sale încărcate de consecinţe, nu este în cele din urmă decât o formă determinată istoric a unui sentiment general uman despre care Scriptura nu se sfieşte să vorbească: tocmai frica. De aceea traducerea titlului acestui tratat explicit teologic nu poate să fie decât ‘Creştinul şi frica’, şi nu ‘Creştinul şi angoasa’, ori ‘Creştinul şi anxietatea’. Ne despărţim în acest punct de deciziile traducătorilor englezi şi francezi, care optând în titlu pentru ‘anxiety’, respectiv ‘l’angoisse’ par să confunde contextul istoric la care reacţionează cartea cu sensul ei – de parcă autorul ar fi intenţionat să contribuie la discuţiile despre frica modernă, şi nu să le cuprindă, cum o face, într-o înţelegere mai largă, îngăduită de lumina revelaţiei.” Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1158, Ultimul acces: 2026-09-27 13:06:06
|
Timp total: 0.05s...
[]:1