Sf. Proroc Ioan Botezatorul cinstit la Biserica Icoanei

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0,31s...

Ştiri şi Evenimente

Sf. Proroc Ioan Botezătorul cinstit la Biserica Icoanei

[2015-01-07]

Credincioşii parohiei Icoanei din Capitală l-au cinstit astăzi, 7 ianuarie 2015, pe Sfântul Proroc Ioan Botezătorul. Cu acest prilej, în mijlocul credincioşilor a fost prezent Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop - vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Preasfinţia Sa a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat fiind de un sobor de preoţi şi diaconi.
Sfântul Ioan Botezătorul a avut o viaţă austeră
În cuvântul de învăţătură, ierarhul a vorbit celor prezenţi despre Sfântul Ioan Botezătorul, arătând că acesta a dus o viaţă de rugăciune, era îmbrăcat cu haine din păr de cămilă, mânca miere de albine şi lăcuste, fiind un exemplu pentru primii asceţi ai creştinismului şi pentru monahism.
“Sfântul Ioan Botezătorul a avut o viaţă austeră. Evanghelia ne spune că purta un veşmânt aspru din păr de cămilă. Se încingea cu o curea şi în picioare avea sandale. Mânca doar ceea ce îi oferea pustiul, miere sălbatică şi anumite plante sau roadele lor sau din puţinele lucruri care se găseau prin pustiu, unde şi trăise drept măritori creştini, pentru că părinţii lui care l-au dobândit la bătrâneţe ca rod al unor îndelungate rugăciuni au murit când el era copil şi tradiţia iudaică ne spune că el a trăit în pustiul din apropierea Ierusalimului”, a spus Preasfinţia Sa.
Botezul Sfântului Ioan îi pregătea pe oameni pentru întâlnirea cu Mântuitorul Hristos
Preasfinţia Sa a vorbit şi despre faptul că Sfântul Ioan Botezătorul este Înainte-mergătorul Domnului, cel care a pregătit calea şi mulţimile pentru primirea lui Mesia, Iisus Hristos.
„La apa Iordanului Sfântul Ioan Botezătorul boteza cu un botez al pocăinţei, altul decât cel pe care avea să ni-l aducă nouă Mântuitorul Hristos, Botezul cu Duh Sfânt spre iertarea păcatelor. Botezul lui Ioan era diferit. Era un botez care îi pregătea pe oameni pentru întâlnirea cu Mântuitorul Hristos, de aceea s-a şi spus despre el că era Înainte Mergătorul Domnului, pregătind calea Lui, sau pregătindu-i pe oameni pentru întâlnirea cu El”, a mai spus Preasfinţia Sa.
Viaţa Sfântului Ioan Botezătorul a fost asemenea îngerilor
„În iconografia noastră Sfântul Ioan Botezătorul este reprezentat cu aripi de îngeri pentru că viaţa lui a fost asemenea îngerilor; cel mai mare dintre profeţi, cel care a făcut legătura dintre Vechiul şi Noul Legământ. Au fost mulţi profeţi mari în Vechiul Testament, dar nici unul nu a fost mai mare decât Ioan Botezătorul. În primul rând că el a vorbit asemenea celor de demult despre Mântuitorul, dar niciunul dintre profeţi nu s-a învrednicit să îl întâlnească pe Mântuitorul aşa cum s-a învrednicit Ioan Botezătorul, cel mai mare dintre cei născuţi din femeie şi cel mai mare dintre profeţi”, a mai spus Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul.
Nimic nu este mai important în viaţa noastră decât pocăinţa
De asemenea, în cuvântul său, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor a vorbit celor prezenţi şi despre importanţa pocăinţei în viaţa oamenilor: „Pocăinţa este un subiect actual pentru toate vremurile şi pentru cei din timpul domniei împăratului Tiberiu, atunci când a predicat Ioan Botezătorul la Iordan, şi pentru noi şi pentru toată vremurile. Pocăinţa fiecăruia este cea mai importantă. Nimic nu este mai important în viaţa noastră decât pocăinţa sau întoarcerea la Dumnezeu. Nici unul dintre pământeni nu poate afirma că este suficient de pregătit a se prezenta înaintea Împăratului Celui fără de moarte, de aceea procesul acesta al pocăinţei durează nu doar un ceas, o lună sau un an. Pocăinţa unei persoane se încheie doar la uşa mormântului. Cei care vor cu adevărat să fie aproape de Dumnezeu vor trebui să experimenteze şi să lucreze la propria lor pocăinţă permanent”.
De asemenea, în cadrul Sfintei Liturghii a avut loc hirotonirea în treapta de preot a părintelui diacon Marcel Cornel Stavără, după şapte ani de diaconie.
La final, Preasfinţia Sa a felicitat pe preoţii sujitori, pe domnul Neculai Onţanu, primarul Sectorul II Capitală, pentru prezenţa la Sfânta Liturghie şi pentru ajutorul oferit bisericilor din cadrul Sectorului II al Capitalei. Totodată, Preasfinţitul Părinte Episcop Timotei i-a felicitat pe toţi cei care poartă numele Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, dar şi pe părintele paroh Ioan Popescu, protopop al Protopopiatului Sector II Capitală.
Apoi, părintele paroh Ion Popescu a adus mulţumiri Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României că a acordat binecuvântarea ca sărbătoarea de astăzi să fie marcată printr-o slujbă arhierească. De asemenea, preacucernicia sa a mulţumit şi Episcopului Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Preasfinţitului Părinte Timotei Prahoveanul pentru prezenţa sa şi pentru slujirea liturgică. Din partea parohiei a dăruit Preasfinţiei Sale o copie a icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni, din cadrul lăcaşului de cult.
Potrivit tradiţiei, la hram nu au fost uitaţi nici ctitorii locaşului de cult, care au fost pomeniţi la finalul Sfintei Liturghii.
La slujbă au participat şi autorităţile locale.
***
Biserica Icoanei
Pe locul sau în preajma actualei biserici – clasată monument istoric – se afla pe la 1681-1682 un mic schit de lemn. Conform tradiţiei, icoana Maicii Domnului, ferecată în argint şi lucrată de Filip Nicolau Argintarul la 1682, aflată azi în naos, ar fi fost dăruită de domnitorul Constantin Brâncoveanu. De la ea, cu vremea, a început să i se spună Biserica Icoanei.
Prima construcţie în zid, de plan trilobat, cu trei turle, a fost ridicată de monahul Misail Băbeanu (fost logofăt de taină), la 1745-1750, în vremea lui Constantin Mavrocordat şi a lui Grigore al II-lea Ghica. La 1777 ajunge ctitor Panait Băbeanu, căpitan de lefegii, nepotul lui Misail. El reface biserica între 1784 şi 1786, în vremea lui Mihai Suţu, şi o pictează în frescă, cu ajutorul lui Grigore Zugravul. Biserica se prăbuşeşte la cutremurul din 1838. Ea este reconstruită şi repictată în acelaşi an. În 1873, Elena Băbeanu restaurează biserica după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. Ea instalează aici altarul actual, creat în 1850 şi restaurat în 1967 de Ion Taflan.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 1505, Ultimul acces: 2026-05-23 02:42:38

Timp total: 0,31s...

[]:1